Dragomirești-Vale (în trecut, Popești-Dragomirești) este o comună din județul Ilfov, formată din satele Dragomirești-Deal, Dragomirești-Vale (reședința) și Zurbaua. Situată la nord-vest de București, în imediata vecinătate a șoselei de centură a orașului, ea se află la o distanță de aproximativ 14 km de Piața Universității și aproximativ trei kilometri de autostrada București-Pitești. Comuna se află în vestul județului, la nord-vest de București, pe cele două maluri ale Dâmboviței.
Numele acestei localități apare în hrisovul dat de Vladislav voievodul Țării Românești în Cetatea Târgoviște, la 29 aprilie 1453, unde se amintește de „Dragomireștii de la Dâmbovița”, susținând că acel Dragomirești se întindea pe ambele maluri ale râului Dâmbovița, adică actualele sate Dragomirești-Deal și Dragomirești-Vale: ,,Hrisov lui Vlad (islav) marele Voevod, ce-l dă sf.(intei) mănăstiri din Pădurea cea Mare la Bolintin, ca să-i fie satul Bolintinul și moara, care au cumpărat-o Pavel de la Stoica la Neajlovu și cu loc de fân și via de la Răsvad, care a închinat-o Pilea logofătul și altă vie de la Aninoasa. Și au cumpărat domnia mea jumătate din Bucșani și am închinat-o mănăstirii. Și încă au închinat Stoica și Dan și Pătru, Dragomireștii de la Dâmbovița și patru sălașe de țigani și Bucșani la Argeș și celelalte.” Cu numele actual, localitatea este amintită în documentele despre hotărnicia moșiei Dragomireștii din Deal, împreună cu terenul cedat sătenilor, după legea rurală din 1864.
În acele documente stă scris că în anul 1883, luna iunie, ziua 23, la hotărnicia încuviințată de tribunalul Ilfov de atunci au luat parte următorii (…) și în enumerare este trecut și baronul D. Avril, pentru moșia din Dragomirești-Vale. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Popești-Dragomirești, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Dragomireștii din Deal, Dragomireștii din Vale, Gulia, Popeștii Mănăstirei, Săbăreni, Popești-Manuc și Zurbaua. În 1925, comuna era arondată plășii Bolintinul din același județ. În 1950, ea a fost inclusă în raionul „16 Februarie” al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, cu numele de Dragomirești-Vale și formată din satele actuale (după desprinderea comunei Săbăreni), a devenit parte a județului Ilfov. În 1981, în urma unei mici reorganizări administrative, a trecut la județul Giurgiu, pentru ca în 1985 să fie transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov.
Forurile locale actuale scot o publicație a comunei, un ziar local numit: „Informația Dragomirești Vale”, care se află deja la numărul 30. Ca și așezăminte creștin – ortodoxe, pe raza localității se afla trei biserici. Avem astfel Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Dragomiresti-Vale care a fost clădită de stolnicul Ioniță Bălăceanu și familia sa, la anul 1866, cum atestă și documentele familiei Bălăceanu, publicate de Paul St. Greeceanu (vol.I, Bucuresti, 1913). Aceasta este clasificată ca monument de arhitectură. Pe clopotul acestei biserici stă scris de altfel „acest clopot a fost donat de Ecaterina Bălăceanu, la 1775”.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dragomirești – Deal are următoarea pisanie: ,,Întru slava un(u)ia în Troiță slăvit Dumnezeu rădicatusau acest sfânt lăcaș din temelie de Dumneaiei jup(âneasa) Safta Fălcoianca dup(ă) cum să vede fiind și mai nainte biserică de lemn făcut(ă) de D-lui Făl(coianu); biv vel stol(nic) boierul dumne(aiei) întru pomenirea dumneaiei și a tot neamu înfrumusețându-se cu toată cheltuiala dumneaiei și fiica dumneaiei Maria. Pohtind din râvnă dumnezeiasc(ă) a prăznui hramu Adormirii Precis(tei) și al Sfinților Voievozi Mihail și Gavriil, în domnia mării sale Scarlat Ghica voievod în ani(i) de la zidirea lumii 7269 sept.14” (anul 1761). Cea de a treia biserică are hramul „Sfânta Treime” și se află în satul Zurbaua. Numele localității se trage de la un cuvânt din limba turcă, anume „zurba”, care înseamnă „revoltă”, „răzvrătire” sau „mult zgomot”. Localitatea Zurbaua este amintită încă din anul 1883, când s-a stabilit hotarul moșiei Dragomireștii din Deal și al localităților din împrejurimi, după Legea Rurală din anul 1864. Astfel, un document din data de 23 iunie 1883 îi amintește pe scriitorul Alexandru Odobescu, Ecaterina Odobescu și maiorul Odobescu, proprietarii moșiei Odobescu, din Zurbaua. Potrivit tradiției locale, biserica a fost începută cândva înaintea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), spre a sluji unei viitoare mănăstiri. Biserica actuală, zidită pe temelie de piatră, cu zid de cărămidă, a fost înălțată în anul 1862, pe locul unei vechi biserici de lemn. O lespede veche de marmură amintește numele eroilor din satul Zurbaua, care s-au jertfit pentru reîntregirea patriei noastre, în timpul celor două Războaie Mondiale.
Ca și școli aflate aflate pe teritoriul comunei Dragomiresti Vale, avem Grupulul Școlar „Vintilă Brătianu” (Liceul Tehnologic). Acesta are o lungă tradiție educațională cu specific agricol și nu numai. Pe parcursul anilor în această şcoalǎ au existat profile de: zootehnie, protecţia plantelor, topografie, tehnician veterinar, tehnician activitǎţi financiare şi contabile, matematicǎ și informaticǎ. Aici există o valoroasă bibliotecă ce conține peste 40.000 volume, dar și un campus preuniversitar dotat cu cămine pentru elevi, cantină, săli de spor dotate cu aparatură de fitness, dar și garsoniere complet dotate pentru cadrele didactice ce predau aici.
Mai avem în această comună Școala nr.1 (cu clasele I – VIII) Dragomiresti Vale, Școala nr.2 (cu clasele I-VIII) Dragomiresti Deal și Școala generală nr. 3 – Zurbaua. Pentru preșcolari avem Grădinița cu program prelungit din Dragomirești Vale și Grădinița cu program prelungit din Dragomirești Deal. Dotate cu mobilier modern și inventar didactic necesar, acestea sunt mici oaze de recreativitate și educație pentru picii ce le frecventează. În incinta Grădiniței cu program prelungit din Dragomirești Deal, la etajul acesteia, s-a amenajat o sală unde există un adevărat „Muzeu al Tradițiilor Locale”. Aici mai există o mare sală de sport, dar și o Sală de Festivități cu o capacitate de peste 60 de locuri. Ca și tradiții locale, a existat o formație de călușari în trecut, dar în prezent și-a încetat activitatea. Nu există informații privind existența unor meșteșugari locali actuali. Ca și cercuri de creație putem menționa: Grup de dansuri populare (instructor: Doamna Gragomirică), Trupă de teatru; Grup de dans popular și modern (instructor Cătălin Ghica); Trupa AS („România Dansează”); Grupe pentru fotbal – handbal clasele V-VIII; Club de Lectură (la Școala Dragomirești Deal); Baschet; Pictură pe sticlă (doamna prof: Văitășescu Gabriela); Cerc de lectură (la Școala nr.2); Tenis (instructor-antrenor Popescu Ștefan); Echipe de hanbal și rugby (echipe de la liceu – au câștigat medalii de bronz în decurs de 2 ani). Ca și posibile locații de spectacol și activități culturale, în comuna Dragomirești Vale există: Sala de sport la Grădinița din Dragomirești Vale; Sala de festivități (cu capacitate locuri 60) la Grădinița din Dragomirești Deal; terenuri de sport la cele trei școli; două baze sportive, una la Zurbaua și Baza Sportiva „CS Viitorul – Dragomirești Vale”; Două săli mari de sport la Grupul Școlar „Vintilă Brătianu”; mai există un parc mare cu un foișor, special amenajat pentru spectacole în aer liber. Școlile și grădinițele pot pune la dispozite sălile, pentru diferite festivități de mai mică amploare, iar pentru festivități mai mari se pot folosi bazele sportive existente, sălile de sport și parcul. Am întâlnit elevi fericiți aici, la Grupulul Școlar „Vintilă Brătianu” (Liceul Tehnologic), din comuna Dragomirești Vale. Dotările existente și profesorii dedicați de aici fac să „crească” elevii de astăzi către tinerii ce vor asigura viitorul agriculturii noastre de mâine și nu numai. Cinste lor!
Lasă un răspuns