Așezările dacilor de lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara

Pentru cine vizitează celebrul Castel al Corvinilor de la Hunedoara muzeul deschis în apropierea marii fortificații, cu ale sale colecții bogate de artefacte antice, apare ca o nouă oportunitate de a cunoaște istoria acestor meleaguri; și toate acestea pentru că în vecinătate au fost descoperite urmele unei cetăți dacice, dar și un cimitir în care dacii au înhumat cadavrele şi rămăşiţele trupurilor incinerate a zeci de copii şi mormintele unor războinici daci. Acestea sunt doar câteva dintre descoperirile arheologice uimitoare din vecinătatea Castelului Corvinilor. Potrivit arheologilor, aşezarea antică, foarte puţin cercetată până în prezent, ar putea rivaliza chiar cu celebrele cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, ca întindere și importanță. Iată cum Castelul Corvinilor uimeşte nu doar prin istoria sa de peste şase secole, dar şi prin cea a împrejurimilor sale.

Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina castelului au dus la descoperirea cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Acest fapt a făcut să apară și diferite ipoteze legate de posibila existență a unei molime antice ce a solicitat un număr mai mare de depuneri funerare, sau a unor ritualuri mai puțin cunoscute. Potrivit arheologilor, mormintele datează din perioada dacică, fiind vechi de aproximativ 2.100 de ani. În unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice (legate de specificitățile scheletului) sau prin studiul asupra inventarului funerar (existenţa unor piese tipic feminine în mormintele ce cuprind resturile funerare ale femeilor dace (cercei sau mărgele, etc.) și a unor elemente de armament sau aparținând meșteșugului căruia îi era dedicat cel defunct – în cazul unor morminte masculine).

Necropola prezintă o importanţă ridicată, susţine arheologul Sorin Tincu, director al Muzeului de Istorie, Arheologie şi Etnografie din Hunedoara, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse. Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic specific) şi lancea defunctului. Istoricii susţin că zona vechii cetăţi dacice la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut încă din vechime un rol strategic. Pe valea Zlaştiului şi a Govâjdiei şi în Munţii Poiana Ruscăi au fost exploatate din antichitate zăcămintele de fier, iar localnicii care au prosperat de pe urma lor, aveau tot interesul în a le apăra. „Pe Dealul Sânpetru s-a aflat un important centru dacic, în jurul căruia „pivotau” alte comunităţi. Dată fiind bogăţia şi necesitatea protejării bogatelor minereuri de fier este de aşteptat şi descoperirea unor cetăţi dacice în zonă. Sfârşitul locuirii pe Dealul Sânpetru şi încetarea practicării ritualurilor sacre din Grădina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul războaielor daco-romane şi a instalării trupelor romane în zonă. Construcţia romană de pe Dealul Sânpetru şi inventarul descoperit în ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizând importanţa strategică a platoului în depresiunea Hunedoara”, se arată în lucrarea „Vestigiile dacice de la Hunedoara”, editată în 2007 de Biblioteca Brukenthal, în urma cercetărilor efectuate de arheologii Valeriu Sîrbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragoş Diaconescu şi Nicolae Cerişer.

Potrivit arheologilor, pe teritoriul municipiului Hunedoara au fost descoperite urmele mai multor aşezări preistorice: pe Dealul Sânpetru, în zona cimitirul Bisericii Reformate, în Grădina Castelului şi în zona Biserica Sfântul Nicolae. Pe Dealul Sânpetru a existat o fortificaţie de pământ cu val şi şanţ de apărare. În acelaşi loc ar fi existat un turn de apă şi o conductă de coborâre (aducțiune). Arheologii au descoperit aici un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului şi din perioada dacică şi romană. În zona cimitirului reformat au fost scoase la iveală materiale ceramice aparţinând culturilor Turdaş, Coţofeni şi epocilor dacică, romană şi feudală. În Grădina Castelului au fost descoperite piese din neolitic, epoca bronzului, a fierului (inclusiv perioada dacică clasică) şi epoca medievală. În zona bisericii Sfântul Nicolae din Hunedoara a fost descoperit mormântul unui războinic medieval, dar şi fragmente de piese din preistorie. Potrivit arheologilor, de peste trei milenii zona Dealului Sânpetru a fost locuită, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII – VII î.Hr.. Cetatea dacică de pe dealul Castelului Corvinilor ar fi existat din secolul al II-lea î.Hr. Avea ziduri de piatră, şi structuri din lemn, iar în jurul ei au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile. Aşezări preistorice au existat şi în Ţinutul Pădurenilor, în locul unde se aflau minelor de fier.

Iată cum, după o cercetare amănunțită, o zonă ca aceea unde se ridică silueta inconfundabilă a Castelului Corvinilor, mai are taine încă nespuse, mai oferă arheologilor șansa de a completa paginile din marea carte a istoriei noastre milenare. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*