După ce în decembrie 2015 consilierii locali din Târgu Secuiesc (în majoritate membrii UDMR) au votat pentru ca o stradă din oraș să poarte numele criminalului de război Wass Albert, acum a venit rândul consilierilor locali din Odorheiu Secuiesc (majoritatea membrii PCM și PPMT, parteneri politici ai UDMR) să demareze procedurile legale pentru atribuirea denumirii „Biblioteca Municipală Nyírő József” bibliotecii municipale din Odorheiu Secuiesc, condus de primarul Gálfi Árpád.
În acest sens, Consiliul Local Odorheiu Secuiesc a adoptat în luna martie, la propunerea viceprimarului Orbán Árpád, o hotărâre de consiliu.
Cine a fost de fapt Nyírő József? Născut în 1889, la Jimbor, județul Brașov, fost preot, exclus din biserica catolică pentru încălcarea jurământului celibatului, scriitor de talent, politician al dreptei radicale, după Diktatul dela Viena, Nyírő a devenit membru al Parlamentului ungar, parlament al ruşinii umanităţii, responsabil moral pentru Holocaustul evreilor din Ungaria și din Transilvania de nord ocupată de aceasta.
În 1940, el a fost decorat de „conducătorul” Horthy Miklós pentru „atitudine maghiară”. Notorietatea, calităţile sale literare şi oratorice au fost exploatate intens şi eficient pentru promovarea aberantei ideologii hungariste elaborată de Szálasi Ferenc. Este bine cunoscut că în anii celui de al doilea război mondial, Nyírő József s-a manifestat ca un fascist învederat, fiind susținător al Partidului Crucile cu Săgeţi al lui Szálasi, formație național-socialistă implicată în crimele cele mai abjecte împotriva evreilor din Ungaria.
Împreună cu Wass Albert, Szeleczky Zita, Henney Árpad, Suli József, Fiala Ferenc, Marschalko Lajos și Kondorossy László – Nyírő József a fost unul dintre agenții activi ai propagandei fasciste a partidului lui Szálasi, a hungarismului, ideologia acestuia, și a radicalismului ultranaţionalist și șovin, antisemit și xenofob.
Nyírő a rămas în Parlamentul Ungariei şi după „puciul lui Szálasi” din octombrie 1944, când Partidul „Crucea cu săgeţi – Mişcarea Hungaristă” a preluat puterea în Ungaria, continuându-şi activitatea de propagandă național-socialistă.
În martie 1945, împreună cu membrii guvernului ungar fascist a fugit din Ungaria, refugiindu-se în Germania, apoi în SUA. În emigraţie, Nyírő József a rămas fidel ideologiei hungariste, fiind cooptat în „guvernul din exil” în calitate de ministru al educaţiei naţionale. Căutat după război de Comisia Aliată de Control sub acuzația de a fi criminal de război, scapă refugiindu-se în Spania condusă de „El Caudillo” Francisco Franco. Moare la Madrid în octombrie 1953.
Fără îndoială, Nyírő József a fost înzestrat cu un mare talent literar. Cum și-a folosit însă el acest dar, spun aproape totul citatele pe care le-am selectat din volumul lui Hegedűs Géza, Galeria portretelor literaturii ungare.
„(…) În ceea ce priveşte iubirea lui Nyírő faţă de popor, reiese tot mai evident că aceasta nu reprezintă soluţionarea adevăratelor probleme ale poporului, ci este o căutare a unui mit ireal, al cărui purtător este, probabil, un popor mitic și mistic. (…) De aici mai este doar un pas până mitul sângelui şi rasei, sau altfel spus: ceaţa fascistă. (…) În opera literară drumul lui Nyírő este unul al neclarităţilor tot mai accentuate, al camuflajului stilistic, iar în politică, drumul ales este cel al fascismului. (…) A fost dezamăgitor (…) pentru cei care au observat înrudirea spirituală cu mitul criminal. Pe aceştia i-a surprins ataşamentul clar al lui Nyírő, ce tocmai păşea pe scena politică, faţă de reprezentanţii nazismului german, faţă de Partidul Crucilor cu Săgeţi. (…) Ca preot a fost solul iubirii, duşmanul celor lepădaţi de credinţă, ca politician şi publicist, instigator la război, incitator la asasinatele în masă, războinic şi delincvent (…) inculpat de război în înţelesul dreptului penal. Viaţa şi opera sa nedumiresc și derutează pe cei care ar vrea să le caracterizeze”.
În timp ce în Ungaria autoritățile schimbă denumirile de străzi care poartă numele lui, fascistul Nyírő József se bucură de un adevărat cult al personalității în județul Harghita, numele lui fiind atribuit unor școli și străzi din județ. Acest cult al personalității unui fascist și antisemit are loc în România și cu largul concurs al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care refuză sistematic să pună capăt cultului personalității acestui fascist.
Lasă un răspuns