Unde se află cetatea „Civitas Ausdecensium” de la sud de Constanţa?

Dacă arheologii străini au albume cu fotografiile aeriene sau satelitare ale tuturor cetăţile dobrogene, noi încă nici măcar nu ştim unde sunt localizate unele dintre ele. Aşa se întâmplă şi cu „Hisarlâc”, cetatea dobrogeană care a contrariat arheologii. Cuvântul „Hisarlîc” sau „Hasarlîc” se traduce chiar prin numele de „Cetate”. Până în anii 1925-1927 numele aşezării era Hisarlîc, apoi acesta s-a schimbat în „Cetate”. Aşezarea este situată în apropierea frontierei cu Bulgaria, la sud de Adamclisi – Tropaeum Traiani. Marele arheolog Vasile Pârvan, împreună cu Radu Vulpe, au studiat zona. Harta lui Pârvan vorbeşte despre „Civitas Ausdecensium”, localizată în actualul sat „Cetatea”.

În imediata vecinătate a acestui sat a fost descoperită o inscripţie potrivit căreia, în anii 177-178, Anternius Antoninus (tribunul Cohortis I Cilicum) delimita teritoriul aparţinând „Civitas Ausdecensium” de cel al unei comunităţi indigene (de daci). Ausdecensii fuseseră mutaţi din munţii Rodopi (Bulgaria) – în care se afla teritoriul lor originar – în sudul Dobrogei de astăzi. În anul 1971, la iniţiativa directorului Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, Adrian Rădulescu, o echipă de arheologi formată din Radu Ocheşanu şi Gheorghe Papuc, porneşte spre „Civitas Ausdecensium”. Săpătura efectuată a fost tip Wheeler-ul (un sistem inovator de săpare) prin care se realizau carouri de 4/4 metri, cu martori de un metru. Deşi plecaseră de acasă cu gândul la „Civitas Ausdecensium”, pe teren arheologii au avut mari surprize.

La cişmeaua din zonă am descoperit un apeduct antic, care era refolosit de localnici. În apropierea cişmelei, la 50-60 metri de aceasta, au fost zărite nişte ziduri romane de cărămidă şi fragmente cera-mice. Zidurile aveau un aspect boltit, asemănător magaziilor de la Edificiul Roman cu Mozaic din Tomis, cu ziduri groase de 60-70 cm. Surprinzător este că plecaserăm să descoperim Civitas Ausdecensium şi la faţa locului ni s-a dezvăluit o fortificaţie de secol X-XI. O asemenea fortificaţie am mai întâlnit şi în comuna Ion Corvin (jud. Constanța). Sunt convins că sunt legate de Valurile transdobrogene. E clar că sunt contemporane cu acestea din urmă. Civitas Ausdecensium nu era aşezată la întâmplare, ci pe drumul median al Dobrogei romane, care continua pe la Tropaeum Traiani şi se termina la Noviodunum (Isaccea de azi). În Dobrogea antică existau trei drumuri principale: drumul Dunării, drumul Mării şi drumul Median. Fortificaţia din epoca romană, localizată lângă Cişmea nu are nimic în comun cu fortificaţia de pe Dealul de Vest deoarece, între ele există o distanţă de patru-cinci secole” a declarat arheologul Gheorghe Papuc.

Localizarea Cetăţii nu a fost desluşită nici până în ziua de astăzi. Se pare că membrii aşezării se bucurau de multe privilegii din partea stăpânirii romane. Nu era un simplu sat, ci o aşezare în toată regula, de rangul unui oraş. Locuitorii, traci sudici din tribul ausdecenilor (ausdecensi), au fost se pare mutaţi în zonă de romani, de pe pământurile lor natale din Munţii Rodopi. Nu ştim încă foarte multe lucruri despre această aşezare: cât timp a funcţionat, cine îi erau conducătorii, de ce se bucurau de o astfel de protecţie imperială şi chiar, dacă într-adevăr localizarea urbei lângă Dealul Hisarlîk din localitatea actuală Cetatea este una corectă. „Civitas Ausdecensium” rămâne încă o enigmă dobrogeană, un nume care te incită, un punct de pe harta cetăţilor antice din Dobrogea, o mare provocare pentru arheologi, care mai au multe semne de întrebare legate de aceasta. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*