Palatului Hellbrunn din Salzburg (Austria) are pe aleile grădinii sale două statui de daci. Acesta a fost construit în secolul XVII, mai precis între anii 1613 – 1619, sub îndrumarea prinţului şi arhiepiscopului Markus Sittikus Von Hohenems, avându-l ca arhitect pe Santino Solari. La intrarea principală în grădina palatului se află un complex care conține câteva bazine micuțe, o masă de marmură „Furstentisch”, iar în spatele ei se afla o construcție numită „Teatrul roman” care conține trei mari statui: în mijloc un împărat roman, iar pe laturi doi daci; unii spun „prizonieri de război”, deși aceștia nu apar îngenunchiați sau legați. De unde deduc ei acest fapt? Deoarece pe acest complex statuar se află Roma Victrix. Adică victoria romană… Buun! Dar nu miră pe nimeni „risipa” de marmură și porfir pentru statuile de daci sculptate la Roma, după victoria Romei asupra Daciei? Nu miră faptul că cei doi însoțitori ai împăratului roman au fost aleși din neamul dacilor și nu din alt popor învins de marele imperiu? Victorie romană – victorie, dar aceasta a fost plătită în timp cu desființarea imperiului și chiar a Romei. Statuia care reprezintă Roma și pe cei doi daci se spune că au fost sculptate de către Hans Waldburger, după modele dintr-o carte în care se găsesc reproduceri după gravurile lui Giovanni Baptista de Cavalieri, carte în care sunt adunate imagini care reproduc sculpturi și clădiri construite în Roma antică.
Ediția după care se presupune că au fost realizate lucrările, a fost publicată în anul 1585 („Cavalieri Giovanni Battista, Antiquarum statuarum urbis Romae primus et secundus liber, Roma, 1585”). Celelalte statui din complex nu se știe de cine au fost realizate și după ce modele. Împăratul roman folosit „ca model” se pare că a fost Augustus. Dacă ne uităm în cartea lui De Cavalieri, găsim cinci statui de barbari (fără a le număra pe cele de pe monumente). Dacă analizăm atent statuile de la Hellbrunn, vom observa că seamănă, dar nu sunt identice nici cu cele din cartea lui Cavalieri, iar cele două statui nu le găsim nici în colecția statuidedaci.ro. Dacă priviți statuile din desene, ne sunt extrem de familiare. Seamănă cu tot ce știm despre daci de pe variatele monumente din lumea antică. Unii spun că seamănă cu statuile prizonierilor parți aflate pe Arcul de Triumf al lui Septimius Severus. Este adevărat că și acolo apare o costumație specifică din care face parte și boneta frigiană (căciula cu vârful întors). Dar nu trebuie să uităm faptul că aceștia (parții) făcea parte din marea familie a poporului daco – getic, urmaș al Geților de Aur primordiali. De aceea o parte a imperiului lor s-a numit „Dahae”, iar parții, atunci când Traian a atacat Dacia, la solicitarea lui Decebal, au atacat garnizoanele romane de la frontiera comună. Și mai este ceva: priviți poziția mâinilor statuilor de daci de la Palatului Hellbrunn din Salzburg, Austria. Se poate observa același gest al mâinilor cu dacii reprezentați în marmură și porfir la Roma (pe Arcul de Triumf al lui Constantin cel Mare), Paris (Muzeul Luvru) și Florența (Grădina Bobolli); mâna stângă este susținută de o eșarfă și ține prinsă mâna dreaptă. Explicitarea mea vis-a-vis de acest gest este simbolismul său; știm că este bine „de-a dreapta Tatălui (Dumnezeu), dar…stânga nu se lasă și periodic va avea loc schimbarea de sens, schimbarea de lume (Judecata)” – ca Taină a vieții în materie. Piciorul drept al statuilor este împins în față.
Ce caută aceste statui aici? Dacii și Dacia au însemnat ceva și după căderea regatului dac. Taina Vechii Religii Pământene a Geților de Aur primordiali încă își trăia ecourile în noile religii apărute. Chiar în Evul Mediu scaunul papal de la Vatican, spre exemplu, a numit timp de mai multe secole teritoriul din nordul Europei (zona Danemarcei, Letoniei, Estoniei, o parte din Suedia) drept provincia Dacia. A fost o reacție ca aceea de a numi zece generali din armata dacă cu numele de Decebal după sacrificiul acestuia, spre a-i duce mai departe numele și nemurirea. Da, nu este nici o exagerare! Dacia nu a dispărut odată cu ocuparea sa de către marele imperiu. O dovadă în plus sunt și cele două statui de daci din grădina Palatului Hellbrunn din Salzburg – Austria
Lasă un răspuns