Opaiţul paleocreştin egiptean de la Muzeul Municipal Dej

În colecțiile Muzeul Municipal din Dej (jud. Cluj) se află printre alte piese valoroase și una mai specială. Este vorba despre opaiţul paleocreştin egiptean din secolul IV, descoperit întîmplător la Dej şi considerat o piesă unică în cadrul tezaurelor arheologice din România şi chiar din Europa. Opaiţul fabricat din bronz se compune dintr-un rezervor de formă ovală, cu orificiu de turnare a uleiului, şi un „rostrum” alungit prevăzut cu locaş pentru introducerea fitilului, remarcându-se prin ornamentaţia cu simboluri creştine, ormamentație compusă dintr-o cruce înscrisă într-un chenar rhomboidal (asemănător cu simbolul rhomboidal repetitiv al Coloanei Infinitului, aflat și pe cel mai vechi vas ceramic întreg descoperit în România (8.000 de ani – Muzeul din Craiova), dar și în elementele unui colier din aur aparținând Tezaurului de la Hinova – Muzeul Național de Istorie a României; symbol prin care se confirmă perpetuarea „Lumilor” pe axa timpului; în imagine Iisus apare pe cruce, ținând cu mâinile și picioarele sale lumea noastră pătrată întinsă (aceasta apare romboidală, ca și potență a strângerii sale viitoare), nelăsând-o să se facă sul), cu doi butoni laterali (acolo unde ar trebui fixată).

În partea superioară a crucii se află un porumbel cu aripile întinse, simbol al Sfântului Duh (ca mesager al Celui ce validează și supraveghează acțiunea). „Opaiţul de bronz paleocreştin de la Dej are o însemnătate şi o valoare deosebită. Pe lîngă frumuseţea artistică a piesei, aceasta demonstrează existenţa unei comunităţi creştine postromane, în nordul fostei provincii Dacia Porolissensis, în zona municipiului Dej. Numeroasele studii dedicate piesei au încercat să-i stabilească originea şi o încadrare cronologică. J. Novak a fost primul cercetător care a publicat un articol despre opaiţul paleocreştin. În opinia sa, pe baza unor analogii cu opaiţe aflate în Muzeul din Cairo, cel de la Dej ar fi fost realizat într-un atelier copt din Egipt şi ar fi ajuns în provincia Dacia pe filieră comercială bizantină. Opaiţul de la Dej are o importanţă deosebită pentru istoria oraşului nostru, deoarece ne arată că în primele secole ale creştinismului, pe teritoriul de astăzi al municipiului Dej locuia o populaţie romanizată şi creştină” – a declarat directorul muzeului, prof. Constantin Albinetz. Legătura noastră de credință cu copții din Egipt este foarte veche, din vremea Vechii Religii Pământene Valaho – Egiptene a Geților de Aur primordiali. Astfel se și justifică prezența acestui opaiț egiptean pe aceste meleaguri românești. Referitor la cronologia piesei, aceasta a primit o datare destul de largă, cuprinzând secolele IV-VII ale erei noastre.

Majoritatea obiectelor paleocreştine descoperite pe teritoriul fostei provincii romane Dacia datează din secolele IV-VI. Acestea au fost identificate în 53 de puncte arheologice, printre care şi Dej. Repertoriul materialelor creştine din Transilvania cuprinde, pentru secolele IV-VI, opaiţe de lut cu cruce (Apulum, Potaissa), opaiţe de bronz (Buciumi – jud. Sălaj, Gherla), opaiţ de bronz cu cruce şi porumbel (Dej), cruci şi simboluri creştine pe vase de ceramică (Porolissum, Poiana-jud.Covasna) și sigilii de lut folosite pentru ştampilarea pâinii euharistice. Opaiţul s-a bucurat, de-a lungul timpului, de o amplă cercetare ştiinţifică, fiind publicate mai multe articole în bibliografia de specialitate. Dintre istoricii care au studiat această piesă îi amintim pe J. Novak, Ioan Russu, Kurt Horedt, Mihail Macrea, Constantin Daicoviciu, Mihai Bărbulescu, Nicolaie Gudea şi Coriolan Opreanu. Opaiţele romane purtau denumirea de „lucerna” şi erau confecţionate din lut sau bronz. Recipientul opaiţelor era prevăzut cu unul sau două orificii pentru umplere cu ulei, seu sau untură. De cele mai multe ori, recipientul era decorat cu reprezentări antropomorfe, animaliere sau geometrice. În provincia Dacia, opaiţele se foloseau atît la iluminatul casnic, cât şi în mine. Spre exemplu, în pereţii galeriilor minelor romane de la Roşia Montană sunt săpate mici locaşuri pentru aşezarea opaiţelor de lut. În anul 2000, în aceste mine s-a găsită o asemenea lampă intactă, având păstrat până şi fitilul din interior.

În luna aprilie 2015, Muzeul Municipal Dej a adus în atenţia publicul vizitator o expoziţie de artefacte cu specific religios, special selectate cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paşte. În cadrul expoziţiei, în afara opaițului amintit au mai fost expuse „lucerne” romane din lut, opaiţe metalice pentru mineri, un „encolpion” din secolul al XIII-lea şi un „discos” din secolul al XVII-lea. Encolpionul ortodox produs la Kiev a fost descoperit în fostul cimitir creştin din Piaţa Agro-Alimentară din Dej. Este datat la începutul secolului al XIII-lea, înainte de 1240, când Kievul a fost distrus de tătari. Encolpionul sau relicvarul descoperit la Dej reprezintă o parte a unei cruci duble cu dimensiunile 6,2 cm X 5,1 cm (8,2 cm cu balamalele). Crucea are extremităţile braţelor rotunjite, sub forma unor medalioane, cu reprezentarea a patru sfinţi, iar pe lungimea ei, imaginea Sfintei Maria purtând o tunică lungă. În jurul figurii Sfintei Maria, precum şi în cadrul a două medalioane, se disting greu, mai multe litere cu caractere slavone inversate, cu textul „Sfîntă Născătoare de Dumnezeu, ajută-ne!”. În Transilvania s-au mai descoperit încă două asemenea relicvare. „Discosul” a fost descoperit de elevii de Şcoala din Gâlgău când, în urma unei ploi de vară, torentele formate au scos la iveală acest artefact. „Discosul” este fabricat din cositor şi poartă pe bordura exterioară o inscripţie în limba slavonă veche. Textul inscripţiei traduse este următorul: ,,Acesta este Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul întregii lumi”. În spaţiul central al piesei se află gravată o scenă religioasă reprezentîndu-l pe Iisus copil în leagăn, vegheat de doi îngeri. „Discosul” era folosit în timpul Sfintei Liturghii la aşezarea prescurii pentru împărtăşit. Euharistia, act celebrat de preoţi la altar, repetă Cina cea de Taină din preziua condamnării şi crucificării lui Isus, reamintind sacrificiul suprem a lui Isus spre mântuirea lumii.

Prin prezența sa în această expoziție, opaițul paleocreștin egiptean de la Muzeul Municipal Dej, aduce un strop de lumină asupra vremurilor trecute și necunoscute. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*