În iulie 2012, fragmente de oase fosilizate ale unui animal preistoric gigant au fost găsite în comuna gorjeană Urdari, satul Fântânele, în apropierea unei halde de steril ce aparţine Carierei Miniere Peşteana Sud. Descoperirea a fost făcută de Gheorghe Calotă, de 35 de ani, un cioban din zonă, care păştea caprele lângă haldele de steril ale carierei miniere. Fragmentele fosilizate, bănuite a fi de rinocer lânos, respectiv mandibula mare şi o parte a femurului, au fost zărite de localnic la baza unui mal de pământ, într-o zonă nisipoasă, traversată cândva de un pârâu. Ciobanul şi-a dat seama că nu este vorba de oase obişnuite şi a luat în spate bucata de mandibulă, de peste 30 de kilograme, şi în câteva ore a reuşit să o transporte acasă. A anunţat poliţia şi le-a povestit consătenilor că a dat peste rămăşiţele unui animal preistoric, însă aceştia nu l-au crezut. Oamenii legii însă au fost mai prevăzători şi au luat imediat legătura cu un reprezentant al Muzeului Judeţean de Istorie Gorj.
Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean de Istorie „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu Jiu, s-a deplasat cu o echipă de specialişti din cadrul instituţiei la Urdari, pentru a recupera restul fosilelor. Din păcate, doar încă două oase au mai putut fi extrase de la baza malului de pământ înalt de 15 metri, din cauză că există riscul ca acesta să se prăbuşească, iar vieţile celor care sapă în zonă să fie puse în pericol. „Se mai văd acolo clar resturi de oase, dar riscurile sunt foarte mari şi există pericolul ca cineva să îşi piardă viaţa. Oricum, ciobanul a avut un mare curaj când a recuperat mandibula mare. Oasele fosilizate sunt în prezent la Muzeul Judeţean pentru a fi curăţate şi studiate. Toate indiciile ne-au făcut să credem că este vorba de un rinocer lânos preistoric. Probabil că are câteva milioane de ani vechime. Va fi printre exponatele cele mai valoroase din instituţia noastră şi a fost un noroc pentru că l-am adus tot de la noi din judeţ. Alte muzee nu au asemenea noroc“, a declarat directorul Muzeului Judeţean Gorj.
În luna februarie 2013, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca avea să declare că fosilele descoperite la Urdari, satul Fântânele (Cariera Minieră Peșteana), sunt de fapt fosile provenind de la un „mamut borsoni”, strămoşul elefantului de astăzi. Pentru aceasta doi specialişti de la universitatea clujană, Vlad Codrea şi Alexandru Solomon, au venit la Târgu-Jiu pentru a studia resturile de animal preistoric descoperite cu un an în urmă aici. Reprezentanţii Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” Gorj credeau este vorba despre un rinocer lânos, un animal care a trăit acum câteva milioane de ani și era denumit „tancul viu al preistoriei”. Cei doi specialiști paleontologi veniți de la Cluj au declarant faptul că este vorba de un „mamut borsoni”, strămoşul elefantului de astăzi, o specie rară, care a trăit pe pământ într-o perioadă de milioane de ani. Vlad Codrea, profesor universitar în cadrul Departamentului de Geologie al Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca a vorbit despre piesa rară, pe care o deţine Muzeul Judeţean Gorj.
„Avem o fosilă deosebită, care a fost preparată de un om al locului, de colegul Răzvan Andrei, doctor în geologie din Târgu-Jiu, iar după preparare, după ce i-am dat sfaturi aşa de la distanţă, am venit să studiem piesa. Cu alte cuvinte, să o măsurăm, să îi examinăm morfologia, să ne pregătim încet-încet baza de date pentru prelucrare. Ar fi păcat ca o astfel de fosilă să rămână necunoscută de lumea ştiinţifică. Este vorba despre un mastodont, mastodontul acesta are un nume interesant, se numeşte Mamut Borsoni. În pofida numelui, este totuşi un mastodont. Este un mastodont care a caracterizat Pliocenul, aşadar timpul scurs între cinci milioane de ani şi două milioane şi jumătate, era mai frecvent în intervalul patru-cinci milioane”, a spus Vlad Codrea. Echipa de specialiști venită să studieze piesa rară, susţine că săpăturile palontologice trebuie să continue în zonă, pentru că există indicii suficiente că acolo s-ar putea afla resturile animalului preistoric. „Este o piesă frumoasă, un specimen tânăr, pentru că nu toţi dinţii sunt erupţi, putea să ajungă mai mare decât a fost la momentul morţii şi avem bănuiala că în locul respectiv ar putea să fie o parte sau în întregime scheletul lui, pentru că sunt indicii clare care ne duc spre un astfel de gând. Dacă este un schelet sau un fragment consistent dintr-un schelet de mastodont din această specie, atunci ar trebui extras, fără doar şi poate, într-o manieră profesională, pentru că poate constitui o piesă de referinţă pentru Muzeul Gorjean şi nu numai, pentru paleontologia românească. Mastodont cu un schelet în integralitate există doar în zona Baraoltului, dar vine de la o altă specie. Pentru studiu, dacă este să demarăm o săpătură va trebui să lucrăm într-un timp mai generos şi atunci, de ce nu, voi încerca şi eu să îmi fac o apartenenţă de gorjean”, a mai precizat Vlad Codrea. „În baza unui parteneriat pe care îl avem cu Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca, mai precis cu Facultatea de Biologie şi Geologie, au venit două cadre universitare, pentru a lua dimensiunile şi a determina oasele preistorice, descoperite întâmplător de un cetăţean din Peşteana de Jiu. Noi avem în intenţie ca după ce vine vara să mergem la faţa locului, şi să extragem probabil întreg animalul preistoric. Este o piesă rară, foarte valoroasă. De altfel noi mai avem fosile în patrimoniul muzeului. Dacă este, îl vom căuta îl vom prepara şi îl vom expune în integralitate în muzeu”, a precizat directorul muzeului gorjean. Geologii au pus dispariţia acestui tip de mamut pe seama schimbărilor climatice ce au avut loc pe planeta noastră în erele trecute.
În luna august a anului 2013, echipa de specialiști de la Cluj și Târgu Jiu s-a deplasat la locul descoperii din anul anterior, dar surpriză generală… Angajaţii carierei Peșteana au acoperit cu o haldă de steril toată suprafaţa sitului paleontologic, iar acum doar o minune mai poate salva marea comoară ce zace sub pământ. „Am fost zilele trecute în carieră. S-a întâmplat că au haldat deasupra locului, nu s-a mai putut face nimic. Nu ştiu dacă este vorba de rea-intenţie sau pur şi simplu de ignoranţă. Acolo cred că sunt alte interese. Dacă se va putea vom încerca să salvăm cât putem din descoperire, dar dacă se va continua în maniera asta nu vom mai putea face nimic. Era o descoperire de o reputaţie internaţională, ar fi putut aduce faimă judeţului, dar s-ar fi putut discuta şi despre dezvoltarea turismului. O astfel de descoperire este rarisimă. Acesta este statul în care trăim, lipsit de educaţie şi de cultură”, a spus plin de indignare profesorul universitar Vlad Codrea. Acesta a mai ținut să menționeze faptul că a plecat din Gorj cu un gust amar, lăsând în urma ignoranţa oamenilor şi mai ales a autorităţilor, care nu au făcut nimic pentru a salva această comoară paleontologică. „Noi nu putem face practic nimic. Suntem legaţi de mâini şi de picioare. Acolo era vorba de câţiva metri, nu era vorba să compromitem toată cariera. Am plecat cu un gust amar din Gorj. Toată munca a fost practic în zadar. Dacă este să facem o diferenţă, să ne gândim că o descoperire de genul acesta s-a făcut şi la Baraolt, însă acolo oamenii au fost înţelegători, conştientizând ce comoară au în locurile acelea, iar rezultatul a fost uimitor, pentru că practic am reîntregit scheletul. Nu mai este vorba de cine este sau nu este vinovat. Vinovaţii să-i găsească alţii şi să îi lăsăm pe oamenii de acolo să-şi spele rufele în familie. Se ştie că în întreaga ţară, s-au descoperit site-uri arheologice, oase mari şi au fost acoperite, fără doar şi poate de steril. Deci nu ne mai miră nimic”, a precizat Vlad Codrea. Cert este că sub halda de steril zace un schelet al unui animal preistoric, de o valoare inestimabilă, care ar fi putut aduce poate sute de turişti la Târgu Jiu. Cei de la Muzeul Judeţean împreună cu specialiştii de la Cluj vor continua demersurile începute, acelea de a face tot ce este posibil pentru a elibera zona, încât săpăturile să continue. Vlad Codrea spune că dacă se va reuşi acest lucru va veni cu plăcere, împreună cu echipa de specialişti, să scoată la suprafaţă strămoşul elefantului de astăzi. Cea mai importantă descoperire de acest gen din România, însă, a fost făcută în urmă cu doi ani, în mina de lignit de la Racoşul de Sus din Covasna. O echipă de excavatorişti a dat atunci peste ceea ce paleontologii au stabilit ulterior că este un schelet de Mamut Borsoni, conservat într-o stare deosebit de bună. Scheletul se păstrase în proporţie de 90%, fiind considerat în prezent drept cel mai bine conservat schelet de mamut descoperit în Europa. Animalul avea şapte metri lungime şi trei metri şi jumătate înălţime. În urma cercetărilor s-a stabilit că acesta trăise pe actualul teritoriu al României în urmă cu 2–2,5 milioane de ani.
Și pentru că ar trebui să avem un final la această poveste și un dram de speranță, am putem spune: „… și s-au implicat cu toții și au extras scheletul complet al mamutului, pe care l-au expus la Muzeul din Târgu Jiu, iar turiștii au venit în valuri, valuri, spre a admira pe acest strămoș al elefantului de astăzi, numit Mamut Borsoni…” Dar… (G.V.G.)
Lasă un răspuns