În luna octombrie 2017 a fost descoperit un tezaur format din 30 de monede din bronz din secolul al V-lea, în timpul campaniei de cercetări arheologice efectuate în această perioadă la cetatea Argamum din comuna tulceană Jurilovca. Săpăturile au fost efectuate timp de două săptămâni, în luna octombrie, sub coordonarea arheologului George Nuţu, cercetător la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.
El a precizat că în campania din acest an s-a verificat incinta nordică a cetăţii, cercetările fiind efectuate în colaborare cu Universitatea Ludwig-Maximilian din Munchen (Germania). „Zona a fost investigată de profesorul Nicorescu în perioada interbelică, dar el s-a axat pe basilici, pretorium, sistemul defensiv al cetăţii şi au rămas zone neexplorate. Partea asta de incintă din interiorul oraşului, de exemplu, a fost degajată parţial, printr-un şanţ relativ îngust”, a explicat cercetătorul. În timpul campaniei din 2017, pe lângă tezaurul de 30 de monede de bronz, a fost descoperită şi o mare cantitate de ceramică şi s-a delimitat un edificiu cu cel puţin trei încăperi. „Partea de nord-vest este afectată de căderea incintei, dar cel puţin cele două încăperi de la sud sunt bine păstrate. Nu ştiu dacă vom ajunge cu cercetările la nivelul de locuire a acestui edificiu în anul curent, dar deja avem o monedă de secol VI în colţul încăperii, probabil anul 540. Din punctul meu de vedere, aici este cel mai frumos oraş din Dobrogea. Din perspectiva importanţei nu se poate compara cu Tomis, Histria sau cu oraşele de pe limesul danubian, Noviodunum, Troesmis, dar aşezarea este spectaculoasă, relativ bine păstrată şi lipsită de intervenţiile din perioada medio-bizantină, care marchează majoritatea cetăţilor din Dobrogea”, a mai spus specialistul ICEM.
Situată la şapte kilometri de satul Jurilovca, pe malul complexului Razim-Sinoe, cetatea Argamum a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. de grecii din Asia Mică, cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Histria, într-o zonă cu urme de locuire getică din epoca bronzului şi prin epocă a fierului. Cercetările arheologice desfăşurate în perioada 1926-1932 şi din anul 1965 până în prezent au dezvelit importante monumente care au permis schiţarea istoriei cetăţii timp de 12 secole. Printre monumentele cele mai reprezentative ale sitului arheologic se numără cel mai vechi mormânt grecesc din bazinul Mării Negre şi o serie de edificii publice şi private din perioada romană, pretoriul, patru bazilici paleocreştine, locuinţe, dar și o parte din reţeaua stradală. Potrivit ICEM, Ministerul Culturii a alocat în anul 2017 circa 22.000 de lei pentru campania de cercetare a sitului Argamum. Pentru promovarea turistică a sitului arheologic Argamum, ICEM a derulat, în perioada de programare 2007-2013, un proiect prin care s-a amenajat un punct de informare. Proiectul a fost finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi s-a încheiat în anul 2016. Iată cum vechea Cetate Argamum mai are încă surprize pentru arheologi, dar și pentru pasionații de istorie. (G.V.G.)
Lasă un răspuns