Mormântul princiar geto – dacic din poligonul militar de la Cernele (jud. Dolj)

În localitatea Cernele a fost descoperit întâmplător, în anul 1976, un mormânt princiar de incineraţie, al unui căpetenii geto – dacice. Cernele („cele ce cern”, „cele ce aleg”, „sitele”, Judecata de apoi – Cernitele (cele ce poartă doliu, negru); Cerna, Cern-a-vodă, Cernobâl, etc.) este un sat (localitate) ce aparține de municipiului Craiova (jud. Dolj), din Oltenia. Prin sat trece Drumul Județean 606. Aici au fost semnalate așezări din epoca medievală (sec. XIII-XVIII), dar și urme de locuire din preistorie (Hallstatt, Latene).

În punctul numit „Poianca” se află siturile arheologice ale unor aşezări din Hallstattul târziu, din perioada geto-dacă (sec.IV-III î.Hr.; sec.II-I î.Hr.; sec.VI î.Hr.), din sec.XIII-XIV, dar și o necropolă geto-dacică. Săpături de salvare s-au efectuat în perioada 1981-1989 și au fost conduse de către cercetătorul Petre Gherghe. Aceste săpături au prilejuit cercetarea unei necropole plane de incineraţie şi a unei aşezări din epoca geto-dacică. În imediata apropiere a acesteia, la cca. 450-500 m, a fost descoperit întâmplător, în anul 1976, un mormânt de incineraţie, care după inventar (o „situlă” (vas de metal, ca o căldărușă tronconică, cu o toartă mobilă deasupra și folosit la scos apă) şi o „oinohoe” – vas-carafă pentru vin), poate fi atribuit aceleiaşi perioade.

Prezența celor două vase cu scop explicitat (pentru apă și vin) se poate confirma prin existența unui ritual al zeului Bachuss (Dionysos), ce ne simbolizează dualitatea temporală căreia îi suntem supuși prin nașterea în materie, respectiv un timp al normalității și un timp „dublat” (amețit; zona Nodului lui Hercule, Isis, etc.; zonă în care Dionysos este de două ori sacrificat de către Titani – Vechea Religie Pământească Valaho – Egipteană a Geților de Aur primordiali).  Acest inventar bogat ne face să presupunem că este vorbe de un mormânt princiar, al unui principe geto – dac, conducător al unui trib sau al unei uniuni tribale locale. În aşezare s-a cercetat un orizont hallstattian târziu, două nivele de locuire geto-dacice, atribuite sec.IV-III î.Hr. şi sec.II-I î.Hr.; un nivel bine evidenţiat de locuinţe, ceramică, cuptoare pentru pâine, etc. datat în sec.VI d.Hr.; acesta, la rândul lui, era suprapus de un nivel discontinuu, aparţinător sec.XIII-XIV. Necropola a fost descoperită întâmplător, datorită unor lucrări de îmbunătăţiri funciare care au distrus în bună parte mormintele.

Numărul exact al acestora nu a putut fi stabilit. Au fost identificate doar urmele a opt morminte, fiind cercetate ştiinţific numai două dintre acestea (mormintele 7 şi 8). Aşezarea geto-dacică se află la cca. 50 m est de necropolă, pe acelaşi grind, şi în cuprinsul ei s-au descoperit locuinţe de suprafaţă, resturile unor gropi menajere, ceramică şi alte obiecte din lut şi fier. Materiale asemănătoare s-au găsit şi în celelalte niveluri de locuire menţionate. Prezența acestui mormânt de incineraţie din perioada dacică, cu un asemenea inventar funerar („situlă” și cană „oinohoe”), atribuit unui posibil principe geto – dac, conducător al unui trib sau al unei uniuni tribale locale, aici la Cernele, în apropierea Craiovei, nu face decât să confirme perenitatea elementului autohton și organizarea socială ce exista acum peste 2.500 de ani.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*