În anul 2008 a avut loc o descoperire întâmplătoare a unui tezaur de monede în satul Boşoteni, comuna Bereşti – Tazlău, din județul Bacău. Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, pe valea râului Tazlău, imediat în aval de formarea acestuia din confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat lângă satul Tescani. Aici localnicul Ionel Rusu s-a apucat de plantat răsaduri de roşii în grădina din spatele casei în luna iunie a acelui an. Avea un plantator nou trimis de fiica sa din Italia, și s-a apucat de treabă, mai ales că era după o ploaie de vară și răsadurile aveau să se prindă bine. La un moment dat mașinăria s-a blocat în ceva dur și a refuzat să mai meargă. Atunci a observat bucăți de ceramică și s-a oprit. A scormonit cu mâinile pe un perimetru mai mare și a dat la iveală o adevărată comoară de monede din argint.
„Erau foarte multe monede, puse într-un ulcior. Le-am luat de acolo, dar nu știam ce să fac cu ele. A venit unul de aici din sat și cică să i le dau lui că-mi dă 1.000 de euro pe ele. Eu m-am gândit că poate-s mai valoroase, dar m-am și temut că dacă trece cu ele granița, îl prinde careva, îl întreabă de unde le are, mă dă pe mine de gol și ajung să am probleme. M-am dus și pe la Bacău, la case de amanet. S-au uitat, au zis că-s de argint, dar că nu le cumpără, că le este frică. Atunci m-am dus cu ele la muzeu”, își amintește nea Rusu. Erau cu totul 295 de monede din argint ce s-au dovedit a fi creiţari din perioada medievală. Specialiștii muzeului care au ajuns la locul descoperiri aveau să declare: „Când ne-am deplasat la faţa locului, am mai găsit încă două monede, cât şi vasul în care au fost puse iniţial, distrus însă de vechime. După restaurare şi valorificare ştiinţifică, tezaurul a fost expus pentru prima dată, în 2009, cu ocazia Simpozionului Naţional „Vasile Pârvan”, la care l-am invitat şi pe Ionel Rusu, autorul descoperirii, cât şi pe primarul din Bereşti Tazlău, Dumitru Tulpan, care s-au bucurat când au văzut că exponatele aveau denumirea de «Tezaurul de la Boşoteni»”, ne-a spus Lăcărmioara Istina, de la Muzeul de Istorie din Bacău.
Așadar, monedele au fost emise în perioada 1675 – 1788. Una provine din Imperiul Otoman, restul din „Sfântul Imperiu roman de națiune germană”. Primul segment cronologic din tezaur cuprinde anii 1675 – 1747, fiind emise de Austria prima dată în 1659 pentru solda trupelor și plata livrărilor către armată. Urmează două monede din intervalul 1747 – 1753, de la renunțarea Vienei la vechiul sistem monetar pâna la încheierea Convenției monetare cu Bavaria și ultima grupă cu 187 de emisiuni datate între anii 1754 – 1788. „Se poate crede că acest tezaur s-a constituit cel mai probabil în Transilvania de unde, odată cu mișcările de trupe în războiul ruso-austro-turc, a putut ajunge în Moldova. Aici, după extincția posesorului monedelor, a fost găsit de un localnic, fapt sugerat și de «contaminarea» lotului cu piesa de cinci parale emisă de sultanul Abdulhamid I, care se bucura de liberă circulație pe piața unei provincii de margine otomană cu statul privilegiat. Dar, în acele împrejurări, noul posesor a ascuns tezaurul într-un vas de lut imediat după 1788.” A declarat Viorel Butnariu, numismat. Tezaurul se compune, în majoritate, din piese de argint de 10 și 20 Kreuzer, considerate a fi emisiuni de bază și reprezentative pentru sistemul monetar al Convenției din 1753. Conțin o cantitate de argint corespunzătoare nominalului indicat care le-a asigurat în timp tezaurizarea și chiar exportul.
„În acumularile din Moldova, cunoscute nouă, piesele de 10 și 20 Kreuzer lipsesc cu desăvârșire, explicabil dacă ținem seama de statutul juridic avut în Imperiul Otoman”, mai spune numismatul, într-o lucrare a Muzeului de Istorie din Bacău. Tezaurul de la Boșoteni se aseamănă cu acumulările monetare de la Paloș (Brașov), Nușfalău (Sălaj), Barul Mic și Geoagiu (Hunedoara), Cuieșd (Bihor), Câmpeni (Alba), sau Șaeș (Mureș). (G.V.G.)
Lasă un răspuns