În județul Vaslui au fost decopertate în anul 2012 trei morminte încadrate în epoca bronzului (3.500–1.100 î.Hr.), constatându-se existența unui inventar funerar constând în ceramică „de Cucuteni”, unelte din silex, os, pigment pentru decorul ceramicii cucuteniene, un tipar pentru turnat obiecte din aramă, plastică antropomorfă și zoomorfă, etc. Iată doar câteva din descoperirile făcute de echipa de arheologi care a continuat lucrările de cercetare pe Dealul Miclea, din localitatea Tăcuta. Tăcuta (cu sens de „cea care nu vorbește”, „liniștita”, cea de la care nu poți să afli nimic – lipsa unui mesaj; muta) este o comună din județul Vaslui, formată din satele Cujba, Dumasca, Focșeasca, Mircești, Protopopești, Sofieni și Tăcuta, ca reședință.
Atestată documentar de pe vremea lui Ștefan cel Mare, Tăcuta este cea mai nordică comună din județ, învecinându-se la N, la E și la V cu localități din județul Iași. În perioada 21 august – 1 septembrie 2012, a avut loc o nouă campanie de cercetări arheologice în situl arheologic de la Tăcuta – Dealul Miclea. Cercetările începute în anul 2011, care au avut drept scop evaluarea din punct de vedere arheologic a sitului, au scos în evidență o așezare de mari dimensiuni, încadrată în cultura Cucuteni, din perioada eneoliticului, și o necropolă din epoca bronzului, Cultura Noua. Cercetările din anul 2011 au avut caracter interdiciplinar, în urma acestora fiind identificate o așezare de secolele III-IV și un cimitir medieval, ambele afectate de eroziunile lacului Rediu Galianu, prospecțiuni magnetometrice, ridicări topografice, iar prin sondajul arheologic s-a realizat dispunerea stratigrafică a materialelor și planimetria unor complexe (locuințe, gropi, spații gospodărești, morminte etc.).
La cercetările din campania 2012 au participat conf. univ dr. Dumitru Boghian, de la Catedra de Istorie și Relații Internaționale din cadrul Facultății de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava, Ciprian-Cătălin Lazanu, arheolog la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“ Vaslui, dr. Sergiu-Constantin Enea, profesor de istorie la Liceul „Ion Neculce“ din Târgu Frumos, dr. Felix Adrian Tencariu, drd. Andrei Asăndulesei, drd. Diana Măriuca Vornicu, drd. Andreea Vornicu, drd. Radu Furnică, drd. Silviu Gania, masteranzii Alexandru Gafincu, Loredana Pricop și Bogdan Munteanu, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași, studentii Dumitru-Ionut Stiglet, Sergiu Tifui, Bogdan-Mitică Vițelariu, Flavius-Răzvan Derscariu, Mihaela Alexa și Iuliana Curelariu, de la universitatea suceveană, precum și Ana-Maria Gârlău, de la „Freie Universität Berlin”. În acest an (2012), a fost epuizată secțiunea S I/2011 și groapa 1/2011, în care a fost găsit un bogat material cucutenian: unelte din silex, os, pigment pentru decorul ceramicii cucuteniene, un tipar pentru turnat obiecte din aramã, plasticã antropomorfă și zoomorfă. Au mai fost trasate încă două secțiuni, S III/2012, la sud de S I/2011, în care a fost surprinsă o cantitate mare de ceramică de Cucuteni, împreună cu elemente de vatră și cuptor ce făceau parte dintr-un complex gospodăresc, și Sectiunea IV, spre est, pentru a se vedea dacă se confirmă prezența elementelor de fortificație.
Au mai fost descoperite trei morminte, încadrate în cultura Noua, epoca bronzului, un mormânt de incinerație și două de înhumație. Se remarcă mormântul de înhumație nr. 7, în care defunctul era depus în poziție chircită, orientat NV-SE, și cu inventar format din trei vase, unul depus la cap, și două, unul în altul, dispuse spre picioare (posibil cu simbolistică trinitară: Tatăl (marele zeu) și Fecioara purtătoare de Prunc – Vechea Biserică Pământeană Valaho – Egipteană a Geților de Aur primordiali). „Cercetările arheologice din anul 2012 au fost posibile ca urmare a sponsorizării efectuate de către firmele S.C. Electrica Serv. S.R.L., din Buftea, și S.C. RFW S.R.L., din Urziceni, cărora le mulțumim. Un sprijin deosebit l-am avut si din partea membrilor familiei prof. Sergiu Enea, care au oferit un real ajutor în ceea ce privește masa și cazarea membrilor echipei de cercetare, a domnului Ghiorghiță Alexa, care a permis continuarea cercetărilor pe terenul său, precum și din partea autorităților locale, cărora le mulțumim călduros“, ne-a spus arheologul Ciprian-Cătălin Lazanu. Iată, prin aceste descoperiri, strămoșii noștri nu se dezmint, ci chiar „ne vorbesc” de dincolo de colbul miilor de ani, lăsându-ne drept moștenire simbolismul unui mesaj ancestral. Aici, la Tăcuta, pământul ne vorbește… (G.V.G.)
Lasă un răspuns