Poarta aeriană a capitalei noastre: Otopeni

Acest oraș este format din localitatea componentă Otopeni (reședința) și din satul Odăile. Localitatea se află în vecinătatea nordică a municipiului București, la ieșirea către Ploiești, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul Otopeni este așezat pe interfluviul Colentina – Pasărea, în Câmpia Vlăsiei, subdiviziune a Câmpiei Române, iar din punct de vedere administrativ – teritorial este situat în județul Ilfov. Cele mai vechi așezări omenești descoperite în regiune datează din comuna primitivă.

Cu prilejul săpăturilor efectuate în anul 1966 pentru construirea Aeroportului Internațional Henri Coandă, arheologul Margareta Constantiniu de la Muzeul de Istorie al Municipiului București a identificat fragmente de ceramică veche și alte obiecte care au aparținut unei importante așezări omenești existentă încă din prima perioadă a epocii fierului. Într-un strat suprapus a fost descoperită o altă așezare, mai nouă, din secolul al X-lea. Prin hrisovul din 14 februarie 1587, Mihnea Turcitu — voievodul Țării Românești — dăruiește mănăstirii Sfânta Troiță jumătate din satul Islazul, jumătate din satul Hodopeni (azi Otopeni) cu mori și țigani, toate dăruite de Dobromir ban, jupânița Vilaia și fiul lor Mihai postelnicul. La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruiește din nou mănăstirii Sfânta Troiță (numită mai târziu Radu Vodă) jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupânița Vilaia, poruncind rumânilor să asculte.

Istoricul Constantin Giurăscu este de părere că denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Otopeni făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, fiind formată din două sate, Otopenii de Jos și Otopenii de Sus. În comună funcționau o școală și două biserici, câte una în fiecare sat. Satul Odăile făcea pe atunci parte din comuna Bucoveni. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 30 Decembrie al orașului regional București, până în 1968. Atunci, satele Otopenii de Jos și Otopenii de Sus au fost comasate, formând satul Otopeni, reședința comunei, arondată municipiului București cu statut de comună suburbană. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, la rândul său subordonat municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Comuna Otopeni a fost declarată oraș în anul 2000.

Pe teritoriul administrativ al orașului Otopeni se află Aeroportul Internațional Henri Coandă București (OTP), cel atât de uzitat de românii care călătoresc în present către toate destinațiile de pe mapamond. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază militară. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuși, după acest an, în locul vechii baze militare de la Otopeni a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe. Modernizările au continuat prin creerea unui lounge pentru celebrități (Salonul Oficial), odată cu vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969. În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3500 m și a fost implementat un nou sistem de balizaj. În 1992 Aeroportul Otopeni a devenit un mebru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internațional (ACI). În martie 2011 aeroportul a fost extins cu noua sectiune finger, numărul porților de îmbarcare crescând la 24. Investiția s-a ridicat la 70 de milioane de euro. Inaugurarea noului Terminal Plecări a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Cu ocazia Routes Awards 2013, gală desfășurată pe 13 mai la Budapesta, Aeroportul Internațional Henri Coandă București (OTP) a fost nominalizat alături de aeroporturi celebre din Europa.

În orașul Otopeni funcționează Centrul Cultural „Ion Manu” unde se desfășoară activități precum: spectacole de teatru, proiecții de film, expoziții de pictură, festivaluri, spectacole muzicale, spectacole pentru copii, cursuri de șah, cursuri de pictură pe sticlă, de dans modern. Aici activează Corul Forte, dar și ansamblurile Passofino, Perinița, Simțire, The Bombons Crew și atelierul de pictură pe sticlă „Simțire”. De asemenea centrul dispune de o bibliotecă orășenească cu un valoros fond de carte, de peste 8200 de volume.

În orașul Otopeni se află patru biserici creștin – ortodoxe. Una dintre acestea este Biserica veche „Sfântul Gheorghe”(1802). Datele în legatură cu construirea acestei biserici sunt destul de sumare, ele fiind consemnate în pisania scrisă în limba slavonă și aflată deasupra ușii de intrare în naos. Clopotnița acesteia este separată de biserică, fiind zidită mult mai târziu, în anul 1935, având formă de portal, intrarea în curtea bisericii făcându-se pe sub ea. În interioriul clopotniței sunt înhumate osemintele a „33 eroi din Regimentul 27 Bacău, morți pentru întregirea neamului 1916-1918”, așa cum reiese din placa comemorativă fixată pe zidul exterior al clopotniței. În partea de N-E a curții bisericii se găsește un complex de cenotafe, în număr de 24, ale eroilor din primul și al doilea război mondial. În localitate se sărbătorește „Ziua Eroilor”, sărbătoare importantă ce are loc conform calendarului ortodox în ziua de Înălțare, adică la 40 de zile după Sfântul Paște. Tot aici are loc anual Festivalul Folcloric de Artă și Tradiție Populară Românească, aflat la cea de a XVI-a ediție. O altă manifestare anuală de amploare este Festivalul de umor „Otopeniul vesel”, care se desfășoară pe două secțiuni: Stand-up comedy și Improvizație. Concursul se adresează atât actorilor profesioniști cât și amatorilor. Venirea toamnei aduce  în oraşul Otopeni și „Zilele Recoltei”, la care participa mai mulţi expozanţi care oferă spre vânzare fructe şi legume de sezon, brânzeturi, preparate tradiţionale din carne, produse apicole, dar şi dulciuri preparate în casă. Ca și posibilități de locații exterioare și interioare pentru evenimente cultural – artistice, există sălile de spectacol de la Centrul de Cultură „Ion Manu” (Sala Mare și Sala Mică), dar și o scenă exterioară. Mai există pentru evenimente sportive o sală mare de spor, un stadion de fotbal și un patinuar particular.

Oraș modern și cochet, Otopeniul își etalează prezența sa specială pe harta orașelor ilfovene, jucându-și cu brio rolul de principală poată aeriană a capitalei noastre București.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*