Prin Berceni, în pas ritmat…

Dacă vizitați comuna Berceni din Ilfov, trebuie să știți că aceasta în trecut s-a chemat și Berceni-Dobreni, fiind formată doar din satul de reședință cu același nume. Conform datelor obtinute, satul Berceni datează din timpul domniei lui Mihai Viteazul (1598), fiind menţionat într-un document scris de proprietarul ocinei, Udrea Vel Armaș. Tot aici, în faţa domnitorului Matei Basarab, a avut loc o judecată în 1641, prin care satele Leordeni şi Berceni îşi schimbă proprietarul. În secolul XVIII satul Berceni a aparţinut de comuna Dobreni, cu care a format comuna Străinii – Dobreni.

Prima şcoală a fost înfiinţată aici în 1820 şi avea 20 de elevi, îndeosebi băieţi; ei frecventau mai ales clasele I şi a II-a. Şcoala era situată în centrul satului, lângă biserica ,,Sfântul Nicolae” menţionată în 1822. După naţionalizare s-a construit o nouă şcoală în localitate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Berceni făcea parte din comuna Bobești-Bălăceanca, o comună mare din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, comună formată (în afara satului Berceni) din localitățile Bălăceanca, Bobești, Berceni, Glina-Gherman (reședința), Glina-Macri, Manolache, Potoceanca și Șerbănești.  După câțiva ani, în 1925, satul se regăsea într-o comună separată, denumită Berceni-Dobreni, formată din satele Bercenii-Dobreni și Berceni (cu o populație de 2108 locuitori), arondată plășii Vidra din același județ. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Nicolae Bălcescu al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968, când a fost arondată județului Ilfov, reînființat. În 1981, a avut loc o nouă ajustare a organizării administrativ-teritoriale, iar comuna Berceni a fost transferată județului Giurgiu, pentru ca la scurt timp să fie transferată Sectorului Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector ce avea să devină județul Ilfov în 1998. Comuna se găsește în sudul județului, lângă București. Este traversată de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de București și spre sud de Vidra și mai departe de comunele Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A), ambele din județul Giurgiu.

Singurul obiectiv din comuna Berceni inclus în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monument de interes local este fosta curte boierească de la Berceni, datând din 1882 și cuprinzând ruinele unor case boierești și biserica „Sfântul Nicolae”. Acest ansamblu este clasificat drept monument de arhitectură. Comuna dispune de o stație de cale ferată. Înainte de 1967 linia era folosită pentru transportul de călători, pe o rută aproximativ paralelă cu Șoseaua de centură: Glina – Popești-Leordeni – Berceni. Acum linia este folosită ocazional pentru traficul de marfă pentru fabricile din zonă.

În comună sunt două biserici, respectiv cea din parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” și cea din parohia „Sfânta Paraschieva”. Tradiția ne spune că biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” ar fi fost ctitorită de 2-3 monahi. Un mormânt se găsea în prima parte a pronaosului, pe latura de nord, ce a fost cercetat de o comisie de monumente istorice, condusă de Prof. Gh. Cantacuzino, în anul 1925, când s–a făcut și restaurarea bisericii. Inscripția de pe lespedea de deasupra mormântului era complet ștearsă, vizibile fiind doar „insignele” cu soarele și luna, care au dus la concluzia că biserica ar fi fost la început un schit, mormântul fiind al unui monarh, sau cel mai probabil al egumenului respectiv. Nu se cunoaște data exactă a construcției și nu se știe cu certitudine cine au fost ctitori acestei biserici. După anuarul 1909 al Casei Bisericii, Bercenii apare ca și parohie cu biserică de zid reparată în 1882, cu hramul Sf. Nicolae. Biserica este construită din cărămidă veche oltenească, are formă de corabie cu o singură turlă, așezată deasupra bolții în naos.

Tot aici funcționează o școală gimnazială (Școala Nr. 1), două grădinițe cu șase grupe de preșcolari și un after school. În localitate se sărbătorește anual „Ziua Eroilor”, sărbătoare importantă ce are loc conform calendarului ortodox în ziua de Înălțare, adică la 40 de zile după Sfântul Paște. La acestă sărbătoare se participă cu mare fast și fanfara militară, sărbătoarea fiind organizată la nivelul școlii, pentru ca elevii să fie prezenți la comemorarea eroilor pierduți pe câmpul de luptă.

Ca și cercuri de creație, există un cerc de lectură al eleviilor,  coordonat de către doamna profesoară Popa Cristina, un cor de canto ce are în repertoriu în mare parte muzică religioasă, un cerc de pictură coordonat de către profesor Rădulescu Ana, un cerc de șah, dar și un grup de dansuri populare, intitulat „Dorulețul Berceni”. Din informațiile obținute, există pe raza localității câteva familii de turci și bulgari, ca și naționalități conlocuitoare.

Celebru este  grupul „Muzicuțele din Berceni”, înființat încă din anul 1960. În ciuda vârstei, unii dintre membrii formației, nu au renunțat nicio clipă la pasiunea lor din tinerețe: muzicuța. Ei au continuat să se întâlnească, săptămână de săptămână, ca să cânte la micuțul și atât de melodiosul instrument, repetând cu sârg piesele déjà célèbre din repertoriu. De alt­fel, cântatul la muzicuță este o tradiție recunoscută la Berceni.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*