Vizitați Salonul Național de Restaurare, deschis la Muzeul Olteniei din Craiova!

Devenită tradiție în capitala Băniei, expoziția „Salonul Național de Restaurare 2017 – Gala Restaurării românești” a reunit în spaţiul expoziţional din Sala „Ștefan Ciuceanu”, într-o formulă de exprimare culturală complexă, peste 115 piese aparținând patrimoniului cultural național, ce provin din colecțiile, depozitele și expozițiile a peste 25 de instituţii muzeale, religioase sau colecţii particulare din ţară – Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, Academia Națională Română, Complexul Naţional „Astra” Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Complexul Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște, Muzeul Național al Banatului, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Bucovinei (Suceava), Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Istorie a Moldovei Iaşi, Muzeul de Artă Iaşi, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Braşov, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu,  etc. Publicul craiovean poate admira, așa cum a fost obișnuit în fiecare an, obiecte de patrimoniu unicat, altele rare, de o valoare inestimabilă – din ceramică, sticlă, metal, os, lemn, dar şi picturi, cărţi vechi, pergamente şi diverse documente aparținând patrimoniului cultural național, unele înregistrate în categoria „Tezaur”, circuitul expozițional fiind gândit astfel încât să reprezinte o incursiune valorică în vastul patrimoniu cultural naţional, de cultură şi civilizaţie românească.

Efortul de peste 17 ani, al specialiștilor craioveni de la Laboratorul de Restaurare și Conservare, de a organiza la Craiova, cea mai mare și complexă reprezentare de acest gen din țară, trebuie descifrat în dublă cheie: responsabilitate profesională pentru asigurarea perenității patrimoniului național, transfer optim către generaţiile viitoare dar şi valorizare, respect pentru munca restauratorilor fără de care supravieţuirea colecţiilor muzeale nu ar fi posibilă. Obiecte variate specifice restaurării lemnului vor combina în spaţiul expoziţional, într-un mod complex şi inedit, mărturii/artefacte ale valorilor culturale româneşti cu eleganţa şi distincţia profesională a muncii de conservator, aducând în fața vizitatorilor piese patrimoniale remarcabile precum: biroul de salon în stil Regence, datat 1710, ce a aparținut lui George Călinescu, piesă extrem de valoroasă aflată în Colecția „George Călinescu”, deținută de Academia Română, celebra „Ladă a Frăției Calfelor și Pielarilor”, datată la 1782, din lemn lăcuit, cu ferecături de metal și motto-ul breslei înscris pe catifea verde, refăcută cu mult meșteșug de către restauratorii Muzeului Național Brukenthal Sibiu. Spectaculoasa broderie în lemn acoperită cu foiță de aur și argint, a ușilor împărătești de la „Curtea Domnească” (Târgoviște), datate în sec. XIX, somptuoasa masă de salon stil Ludovic al XIV-lea cu decor „Boulle” (sec. XVII), un mixaj de lemn, metal, carapace de broască țestoasă, într-o cromatică stilizată din sticlă și ornamente de bronz, alături de impresionantele obiecte religioase (crucea de altar a Bisericii de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Poiana Sibiului, icoanele din anii 1701, 1864), constituie un periplu muzeal, un fir cronologic al poveștii lemnului în diferite contexte socio-culturale, așa cum au fost ele materializate în spațiul românesc și european.

Restaurarea ceramicii, sticlei sau alabastrului va fi reprezentată prin ceramică specifică neoliticului – Cultura „Cucuteni”, bronzului – Cultura „Gârla Mare”, vase de lut din perioada dacică şi romană, amfore (datate sec. IV-VI), oglinzi venețiene, artefacte deținute de colecții muzeale din țară dar și de colecționari privați. Spectaculoase, după ce au trecut prin mâini pricepute ale restauratorilor, sunt şi piesele de patrimoniu cultural național specifice picturii: tablourile „Natură moartă cu vază”, „Natură moartă cu cană”, semnate de celebrul pictor baroc german Christian Berentz (datate în sec. XVII), deținute de Muzeul Național Brukenthal Sibiu, tabloul intitulat „La râu” al lui Henry Enrico Coleman – (1905), pictori ale căror lucrări sunt, în prezent, în cataloagele unor celebre case de licitație internațională fiind tranzacționate pe piața de artă la valori de zeci de mii de euro. Icoanele pe lemn, și icoanele împărătești cu ferecături de metal, foițe metalice, unele chiar cu pietre prețioase – „Sf. Arhanghel Mihail” (1799), „Sf. Nicolae și Sf. Alexie” îmbogățesc spațiul expozițional cu cromatica variată și simbolica lor. Cât priveşte obiectele din metal reţin atenţia cunoscutele „akinakes” – spade scurte cu două tăișuri, datate sec VI î.Hr., numeroase pumnale folosite de legionarii romani în războaie (sec. III), consemnate în istoriografie sub denumirea de „pugio” cu teacă, un ulcior cu tezaur de monede de argint datat în sec.XII, numeroase pistoale cu cremene, unele cu două țevi de metal suprapuse, datate în sec.XVIII, aflate în impresionanta și valoroasa colecție de arme a Muzeului Național Brukenthal Sibiu, gramofoane, sfeșnice și samovare din bronz și alamă, ce au făcut istorie prin pitorescul sec. XX, fibulele din Epoca romană.

În expoziţie, se regăsesc vechi şi valoroase tipărituri: cărți vechi religioase cu suport de lemn, îmbrăcate cu piele de vițel și ferecătură de fier – „Tetraevanghel”, „Tetraevangheliar” de sec. XVI, deţinute de colecțiile Muzeului Național al Literaturii Române București, respectiv Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, un „Antologhion” datat la 1766, manuscrise – de la 1766, 1804, brevete și vederi vechi de la 1908, 1915, dar și înscrisul olograf (scrisoarea), pe care în anul 1928, directorul Liceului „Andrei Șaguna” Brașov, I. Moșoiuo transmite autorităților central solicitând clarificări cu privire la donația de carte pe care descendenții familiei Kogălniceanu au realizat-o pentruliceul brașovean și prin care s-a constituit Biblioteca „MihailKogălniceanu”. Publicul craiovean va putea admira o gamă variată de obiecte de patrimoniu pe suport textil (ilice, pieptare din secolele XIX-XX), care au necesitat, în procesul de restaurare aplicarea unor tehnici specifice de ţesere, coasere, croşetare, brodare ori vopsire. La acest capitol, rețin atenția veșmintele liturgice din mătase brodate cu fire metalice de argint și paiete, datate 1781, restaurate de specialiștii Bisericii Romano-Catolice „SfântaTreime” din Cluj-Napoca, spectaculoase pungi de bani din piele și ață de bumbac de la 1732, un ilic din bumbac, lână și blană remarcabil țesut și brodat cu motive florale, dar și un cojoc femeiesc  cu broderii spectaculoase în roșu și negru. Laboratorul de Restaurare și Conservare din cadrul Muzeului Olteniei Craiova a avut pe parcursul câtorva zeci de ani rezultate remarcabile şi într-o dinamică ascendentă. Proiectele s-au succedat de la an la an cu finalităţi spectaculoase. Nu ne referim doar la saloanele naţionale de restaurare, la sesiunile internaţionale de comunicări, cu prezenţe şi personalităţi ştiinţifice valoroase în domeniu, ci şi la construirea şi scenografia unor expoziţii diverse, tematic, care au incitat şi încântat publicul, atât prin calitatea exponatelor, cât şi prin modul de expunere. Aceste prezentări şi-au fost suficiente prin valoarea lor intrinsecă, dar şi prin contextualizările şi conţinuturile sociale sau, mai precis, prin crearea unor punţi între oameni, indiferent de condiţia lor socială. Timp de mai bine de două luni au la dispoziţie craiovenii, şi nu numai, să viziteze Salonul Naţional de Restaurare – manifestare de amploare organizată de Muzeul Olteniei din Craiova şi realizată cu aportul unor instituţii importante, îndeosebi muzee.

Conferința Științifică Internațională „Materie și materiale în/pentru conservarea patrimoniului – MATCONS 2017”, devenită o manifestare științifică internațională de prestigiu, emblematică pentru restaurarea din România, a revenit la Craiova, în perioada 18-22 septembrie 2017, cu peste 90 de experți restauratori din țară și 16 invitați din străinătate, membri în bordurile de conducere a diverselor comitete ale Consiliului Internațional al Muzeelor – ICOM, din peste 10 țări (Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Portugalia, Italia, Spania, Turcia, Serbia, Ungaria, Slovenia, Croația). Și în anul 2017, specialiștii Laboratorului de Restaurare și Conservare își vor asuma ca obiective specifice afirmarea potențialului creator și științific al restaurării românești, oferind celor în domeniu prilejul de a împărtăși metode, studii și strategii privind restaurarea-conservarea, oportunitatea de a fi la curent cu cele mai noi studii privind complexul proces al restaurării, aparatura de investigație modernă, aspecte ale procesului tehnologic modern utilizat în acest domeniu, precum și abordarea interdisciplinară a noilor tehnologii informațional-comunicaționale (investigații fizico-chimice, sisteme/ingineria software în conservare, biotehnologie etc). În acestă conferință au fost prezentate peste 80 de comunicări și o sesiune de postere, toate având girul științific al specialiștilor străini și români, printre care menționăm: Ph.D. Jonathan Bowen (Marea Britanie), președinte al Societății Regale pentru încurajarea artei, culturii și producției, cercetător senior la Universitatea Oxford și Imperial College, domnia sa având în derulare proiecte culturale de excepție cu Muzeul de Știință din Londra, Muzeul Getty, Centrul Național de Cercetare din Italia,  Rețeaua Națională a Patrimonului Canada etc., Ph.D. Jana Subic Prislan (Slovenia), vicepreședinte al Confederației Europene a Organizațiilor Restauratorilor (E.C.C.O.), cu sediul în Bruxelles, președinte ICOM Slovenia, Ph.D. Martin Cooper (Marea Britanie), cercetător științific și membru fondator al Comitetului Științific Permanent al Consiliului Internațional al aplicaţiilor fotonicii în restaurare-conservare, LACONA – Lasere în Conservarea Operelor de ARTĂ,  Montserat Puges (Spania), membru activ în conducerea Consiliului Internațional al Conservării Mozaicului (I.C.C.M.), responsabil principal privind intervențiile asupra patrimoniului arheologic din Barcelona (ICUB, Spania), Ismail Rakip Karas, Umit Atila, Oya Cepni Onalan (Turcia), cercetători și conservatori ai Universității Karabuk, ce au derulat celebrul proiect internațional de restaurare “Safranbolu 2000”, conservarea integrativă/holistică a întregului oraș Safranbolu (Turcia), sit arheologic UNESCO, Florica Zaharia, șefa Centrului de restaurare/conservare a textilelor, din cadrul Muzeului Metropolitan de Artă din New York, timp de 13 ani. Florin Ridiche, directorul Muzeul Olteniei, a vorbit despre importanţa meseriei de restaurator şi şi-a asigurat oaspeţii că va face tot ceea ce este posibil pentru ca şederea lor în Craiova să fie una plăcută.

Acest eveniment oferă posibilitatea de a schimba cunoştinţe, idei despre cum se desfăşoară această importantă meserie, cea de restaurare a patrimoniului cultural naţional. Este o meserie foarte importantă, întrucât ceea ce dragii noştri vizitatori pot vedea, în primul rând, este rezultatul muncii restauratorilor. Sperăm să aveţi o şedere plăcută la Craiova şi că şi noi vom fi gazde bune. Veţi vizita toate secţiile Muzeului Olteniei. O să aveţi posibilitatea să vedeţi un muzeu modernizat, un muzeu nou şi abia aşteptăm să schimbăm impresii despre manifestarea din acest an. Sperăm să lăsăm o impresie plăcută şi distinşilor invitaţi din străinătate”, a declarat Ridiche. Prezent la deschiderea evenimentului, Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, a trecut în revistă principalele investiţii din domeniul culturii.  „Suntem onoraţi să fim împreună, aici, la un asemenea eveniment. Vorbim, de fapt, despre două manifestări: despre Conferinţa Internaţională MATCONS şi Salonul Naţional de Restaurare. Se petrec două lucruri deosebite la care participă peste o sută de specialişti care vor petrece câteva zile la Craiova şi care vor vedea ce s-a schimbat, din punct de vedere cultural, în această zonă a ţării. Cei care au mai fost la ediţiile trecute vor observa aceste schimbări. Ca proprietari ai zonei de cultură, vă spunem că suntem prietonoşi cu acest domeniu şi am făcut investiţii serioase. Această restaurare a muzeului-gazdă a costat aproximativ opt milioane de euro, atelierul de restaurare de alături înseamnă altă sumă de 2,5 milioane de euro. De asemenea, Muzeul de Artă Craiova a avut şi el alocat nu mai puţin de opt milioane de euro. Urmează un Muzeu al Ştiinţei şi Exilului Românesc, academicianul Giurescu şi-a donat cărţile, s-au adus de la Paris, de la familia Mămăligă, lucrări inedite ale lui Eliade, ale lui Cioran şi alţi scriitori care au trăit acolo. Vom face, lângă Muzeul de Artă, un centru cultural dedicat marelui sculptor Brâncuşi, proiect în valoare de şapte milioane de euro. De aceea vă spuneam că suntem prietenoşi cu domeniul culturii. O să vedeţi, anul acesta, şi expoziţia de bază a acestui muzeu, lucru pe care nu îl aveam anul trecut.”, a precizat Prioteasa. Virgil Niţulescu, președintele Reţelei Naţionale a Muzeelor, a adus în atenție profesionalismul reprezentanților Muzeului Olteniei din Craiova. „Echipa de la Craiova a preluat organizarea acestui eveniment, această sarcină care până acum 20 de ani era a Ministerului Culturii. Se face totul cu profesionalism şi mă bucur să văd cu evoluează lucrurile de la un an la altul. Cele două evenimente din acest an reunesc specialişti restauratori din întreaga ţară. Sperăm ca această meserie să continue pentru că este nevoie. Nu este uşor. puţini ştiu, şi mă refere la cei din exterior, că pentru a fi un bun restaurator este nevoie de opt sau zece ani de experienţă în domeniu. Felicit gazdele pentru organizare şi aş ruga, dacă se poate, ca pentru ediţia din 2018 să aibă în vedere o restaurare legată de Centenarul Marii Uniri”, a conchis Niţulescu.

Iată cum municipiul Craiova folosește pe post de ambasador cultura, spre a crea legături indestructibile cu alte state europene și nu numai. Acordând atenție și valorizare trecutului, craiovenii își creionează un viitor indestructibil și plin de realizări. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*