Morminte vechi de 3.000 de ani la Păru (jud. Timiș)

Din cele mai neaşteptate locuri vin veștile că ies la iveală mărturii impresionante ale istoriei şi culturii oamenilor care au trăit pe teritoriul ţării noastre. Spre exemplu, pe şantierul autostrăzii Lugoj-Deva arheologii au descoperit în anul 2013 peste 50 de morminte de incineraţie, vechi de peste 3000 de ani, cu un inventar funerar format din vase de lut şi râşniţe de piatră, dar și sute de locuinţe din secolul XIII î. Hr.. Cele cincizeci de morminte dezgropate se află în raza satului Păru și alcătuiesc cea mai mare necropolă a unui grup cultural din epoca bronzului, descoperită până astăzi. Păru este un sat din comuna Coșteiu, aflată în județul Timiș din Banat.

Numele comunei poate veni de la „coștei”= casă, castel, coșar (hambar pentru porumb), cotarcă, coștilu, coștila. Profesorul dr. Florin Draşoveanu a fost cel care a realizat raportul tehnic necesar emiterii certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru infrastructura de transport de interes naţional, cerut de lege. Conform documentului oficial, cercetările arheologice preventive efectuate în vara anului 2012 pe tronsonul autostrăzii Lugoj-Deva (segmentul Belinţ-Traian Vuia) au condus la descoperirea şi cercetarea a mai mult de şase situri care se datează în epoca bronzului, perioada romană şi medievală. În acest moment materialele arheologice au fost prelucrate de specialiştii de la Muzeul Banatului care urmează să le restaureze și conserve, apoi intenţionează să le cerceteze, iar studiile să le publice în cadrul unor monografii. „Printre cele mai importante situri este cel descoperit în localitatea Păru care aparţine epocii bronzului, grupului cultural Balta Sărată, datat, prin metode clasice, în secolele XIII-XII î.Hr.. Au fost cercetare peste 500 de complexe arheologice, gropi ale unor locuinţe, gropi din care a fost extras lutul necesar construirii locuinţelor, precum şi peste 50 de morminte de incineraţie, fiind, până în acest moment, cea mai mare necropolă a purtătorilor acestui grup cultural”. Potrivit profesorului coordonator al cercetărilor, Florin Draşoveanu, înaintaşii bănăţenilor erau arşi pe rug atunci când mureau, într-un ritual funerar folosit în întreaga comunitate. Familia şi rudele asistau apoi la „banchetul mortuar”, iar atunci când cadavrul ajungea cenuşă, participanţii la ceremonial spărgeau vasele din care au mâncat şi au băut (spargerea formelor vechi), apoi depuneau rămăşiţele defunctului şi cioburile adunate de pe jos într-o groapă circulară, semn al lumii amestecate și bulversante ce va veni. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*