O matriţă folosită de geto-daci pentru baterea monedelor de argint a fost descoperită în Gorj

Pământul acestei țări încărcate de istorie este încă plin de taine. Aproape nu trece o zi fără să aflăm de o nouă descoperire importantă. Așa s-a întâmplat și de curând, când trei arheologi amatori (detectoriști) au făcut o descoperire de senzaţie într-o pădure de lângă oraşul Târgu Cărbuneşti, din judeţul Gorj. Dotaţi cu detectoare de metale, aceştia au găsit duminică, 19 noiembrie, o matriţă folosită de daci, în urmă cu peste 2 000 de ani, la realizarea de monede din argint. Sorin Maria, Valentin Cîrstea şi Florin Daniel Guţă sunt autorii descoperirii care va urma să fie consemnată în istoria României.

După descoperire, doi dintre ei au mers luni, 20 noiembrie, cu piesele găsite pentru a le preda autorităţilor locale ale oraşului Târgu Cărbuneşti, în prezenţa reprezentanţilor Direcţiei pentru Cultură Gorj şi a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj. Valentin Cîrstea a povestit cum a fost găsită matriţa: „Nu ne-am dat seama despre ce piese este vorba sau de valoarea lor decât după ce le-am curăţat. Ştanţa era acoperită de noroi. Când le-am curăţat, ne-am dat seama ce sunt de fapt. Când le-am găsit erau alăturate. Am făcut această descoperire după ce am parcurs prin pădure mai mulţi kilometri. Părerea mea că valoarea lor este inestimabilă, fiind unicat în România. Am vorbit cu mai mulţi experţi în domeniu şi asta ne-au spus. Este cea mai valoroasă descoperire pe care am făcut-o de când ne ocupăm cu aşa ceva. Este ceva fabulos“. Matriţa găsită de cei trei pasionaţi de istorie este confecţionată din fier şi bronz. Sorin Maria ne spune că exista chiar riscul ca piesele dacice să nu mai fie găsite vreodată: „Nu ar fi putut fi descoperite la întâmplare. Erau la o adâncime de 15-20 de centimetri, dar locul era greu accesibil, într-o râpă. Dacă aluneca pământul, probabil că nu le mai găsea nimeni vreodată“. Acesta ne explică şi cum era folosită ştanţa: „Foloseau ca material brut biluţe de argint pe care le încălzeau până deveneau moi, după care le puneau în matriţă şi le loveau cu ciocanul. Pe partea din bronz care se imprima pe monede este stilizat un cal“ (simbolul forței planetare care va aduce schimbarea; calul ține cu picioarele sale colțurile pământului întinse, iar când ridică picioarele în aer există riscul de a se „aduna” colțurile acestui pământ „pătrat” (plat)).

Valentin Cîrstea ne spune că se documentează înainte de a pleca la drum, pasiunea pentru istorie fiind încă din copilărie: „De obicei, ne facem lecţiile pentru că se poate întâmpla să găsim şi piese de patrimoniu şi trebuie să ştim cum să procedăm. Mulţi ne spun că suntem căutători de comori, dar noi am descoperit poate obiecte mult mai importante din punct de vedere istoric decât cele din aur sau argint“. Potrivit legii, cei care reuşesc să facă descoperiri arheologice de mare importanţă primesc până la 45 la sută din valoarea pieselor. „Primim 30% din valoare, iar dacă descoperirea este încadrată la categoria «Tezaur» sau este o descoperire excepţională, se mai adaugă un bonus de 15%. Am donat peste 90% din piesele pe care le-am găsit. Este o pasiune şi nu desfăşurăm această activitate pentru bani. Oful nostru este că nu sunt fructificate descoperirile noastre“, spune Sorin Maria. Matriţa se folosea la realizarea de imitaţii după monedele străine. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Gorj, a spus despre descoperirea făcută de pasionaţii de istorie: „Este prima descoperire de acest fel din judeţul Gorj. Nu am văzut încă piesa descoperită în realitate, dar din primele imagini mi-am dat seama că este vorba de o ştanţă geto-dacică, în zona respectivă fiind descoperit, în secolul trecut, un tezaur monetar geto-dacic datat la mijlocul secolului al doilea şi secolul I î.Hr. Este vorba de monede tip Aninoasa Dobreşti, specifice bazinului mijlociu şi nordic al râului Jiu şi Gilort. Piesa va ajunge în patrimoniul Muzeului, va fi inventariată, fişată şi propusă spre clasare la categoria «Tezaur», după care vom achiziţiona o vitrină securizată şi va fi expusă în sala de epocă geto-dacică. Matriţa se folosea pentru realizarea de imitaţii pe care le făceau geto-dacii după monede străine. Le turnau şi le puneau în circulaţie“.

Valentin Cîrstea împreună cu soţia sa au mai făcut o descoperire de senzaţie în urmă cu câţiva ani (2015). Cei doi au găsit în apropiere de Târgu Jiu (în punctul Dealul Mare, în pădurea care aparţine satului Bălăneşti), trei pumnale dacice denumite în literatura de specialitate «sica», un vârf de lance, care au fost înscrise la categoria „Tezaur“, mai multe aplice, o cataramă şi două fibule. Imediat arheologii au demarat lucrările în zonă spre a vedea dacă este vorba despre o întregă necropolă geto – dacă sau este numai un caz izolat. Așa au procedat și de acestă dată, zona în care a fost descoperită matrița fiind cercetată în amănunțime. Matrița descoperită, după ce va fi studiată și conservată, își va ocupa locul de onoare într-o vitrină a  Muzeului Judeţean de Istorie „Alexandru Ștefulescu”, aflat în municipiul Târgu Jiu. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*