Cimitirul din epoca bronzului de la Câmpina unde se întâlnesc trei culturi: Monteoru, Noua și Tei

În drumurile dumneavoastră către stațiunile aflate pe Valea Prahovei treceți în viteză pe lângă cochetul oraș Câmpina, aflat la confluența râurilor Doftana cu Prahova. Aici se află misteriosul Castel „Iulia Hașdeu”, dar și Casa Memorială a pictorului Nicolae Grigorescu. Adăugându-se acestor obiective turistice de interes, în oraşul Câmpina, mai precis în cartierul Slobozia, în cadrul Parohiei Sfântul Nicolae, au fost descoperite în timpul amenajării un sistem de drenaj în anul 2008, la sud de casa parohială, oase umane asociate cu vase din lut frumos decorate. Ansamblul bisericesc „Sf. Nicolae” din cartierul Slobozia se află pe terasa înaltă (aproximativ 35 m) de pe partea dreaptă a râului Doftana, în apropierea confluenţei acestuia cu râul Prahova. Cercetările derulate aici în anii 2008 – 2010 au dus la identificarea unui cimitir din epoca bronzului târziu. Au fost cercetate morminte de înhumaţie şi incineraţie ce au încadrare culturală Monteoru şi Noua, iar în două dintre mormintele de înhumaţie a fost descoperit câte un vas decorat în manieră specifică culturii Tei.

În anul 2011 au fost continuate cercetările la sud de clădirea parohială. Pentru cercetarea cimitirului au fost deschise două noi suprafeţe ce au avut dimensiuni de 9×7,5 m (NS-EV) denumită sector 5, respectiv 9×4 m (NS-EV) denumită sector 6, plasate înspre marginea de est a complexului funerar. De asemenea, am trasat trei noi secţiuni: S.VII de 5,70 x 0,90 m (E-V – N-S), S.VIII de 10,35 x 0,95 m (N-S – E-V) şi S.IX de 20 m (N-S – E-V). În această campanie arheologică au fost descoperite 19 morminte ajungându-se astfel la un număr de 53 de morminte, dar şi o groapă recentă în care am identificat resturi de schelet uman. Menţionez că într-un mormânt (M42) au fost descoperite două schelete înhumate aşezate în interiorul unui ring din piatră, fiind vorba de un mormânt dublu. Patru morminte sunt de incineraţie, iar 15 de înhumaţie. Au fost identificate şi două gropi de mici dimensiuni (diam. de maximum 0,5 m) în care au fost descoperite câteva fragmente ceramice sau chiar un vas. Aceste două complexe ar putea fi cadrul unor înmormântări ritualice atribuite unor cenotafuri.

Mormintele de înhumaţie au gropile de formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite. Deasupra individului înhumat era amenajată o movilă din piatră şi pământ. Scheletul era aşezat chircit pe partea dreaptă sau stângă, având braţele duse spre faţă. Erau orientate aproximativ E-V, cu capul la est sau la vest. Inventarul era format din vase, în general ceşti cu una sau două torţi, o cană tronconică cu toartă triunghiulară în secţiune prevăzută cu o creastă, un vas borcan decorat cu Besenstrich. Câteva morminte (M39, M45, M46), au fost puternic deranjate de complexe recente. Mormintele de incineraţie în număr de patru au amenajări simple. Era săpată o mică groapă în care erau aşezate vasele în care erau depuse oasele incinerate. În cazul unui mormânt oasele incinerate (M35) au fost descoperite aşezate în două vase peste care s-a construit o movilă din piatră şi pământ. Unul din vase era etajat (eventual askos), decorat pe corp cu un şir de gropiţe oblice dispuse într-un şir în plan orizontal, iar în partea inferioară cu besenstrich. Al doilea vas era de tip sac, decorat cu brâu alveolat şi butoni aplicaţi. Un alt mormânt de incineraţie (M.36) avea depuse trei vase în care erau depuse oase incinerate. Al treilea incinerat (M38) a fost deranjat, fiind descoperite resturile de la două vase şi oase umane incinerate. Al patrulea mormânt de incineraţie (M48) avea groapa cu pereţii căptuşiţi cu pietre, în interiorul căreia a fost descoperită o urnă în care erau depuse resturile incinerate ale unui individ. Singurele piese de inventar descoperite în anul 2011 au fost vasele sau fragmente ceramice. Mormintele cu inventar formate din vase sunt: M35, M36, M37, M38, M41, M43, M44, M45, M47, M48, M51, M53. Morminte fără inventar: M39, M40, M42, M46, M49, M50, M52. Niciun mormânt de înhumaţie nu a avut în inventar mai mult de două vase. În M36 de incineraţie au fost descoperite trei vase.

În total au fost descoperite 17 vase (nu toate întregibile), la care se adaugă fragmente ceramice. Inventarul descoperit în această campanie are analogii cu cel al culturilor Monteoru şi Noua. Au fost descoperite şi complexe medievale târzii de tipul gropilor de var, umplute apoi cu materiale de construcţie, fragmente de ceramică, oase de mamifere. Un alt complex constă dintr-o mică construcţie ce avea un cuptor cotlonit. Avea podeaua realizată din lut bătăturit de culoare gălbuie. Au fost realizate alte două noi datări C14 ajungându-se la un număr de 7 astfel de analize, efectuate la Heidelberger Akademie der Wissenschaften, Radiometrische Altersbestimmung von Wasser und Sedimenten, prin intermediul dr. Bernd Kromer. Datările plasează evoluţia necropolei în intervalul 1450 – 1250 î.Hr. În anul 2011 un proiect circumscris Parohiei Biserica „Sfântul Nicolae” din Câmpina a câştigat în cadrul unui parteneriat cu Universitatea Valahia din Târgovişte o finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional ce a permis realizarea unor activităţi de popularizare (expoziţie, prezentări) sau ştiinţifice (workshop, expoziţie) şi editarea unor materiale publicitare (calendare, pliante, catalog de expoziţie), legate de această descoperire unică în zonă. Se are în vedere chiar permanetizarea unei expoziţii cu aceste descoperiri arheologice în localitate. În viitor se doreşte continuarea cercetărilor în cadrul necropolei din epoca bronzului, dar și identificarea aşezării ce corespunde acestui cimitir. Pentru popularizarea acestor descoperiri, rezultatele cercetărilor au fost deja publicate în volume ştiinţifice. Forurile muzeale locale au propus implicarea în aceste cercetări a elevilor din şcolile din oraşul Câmpina, pentru conştientizarea acestora privind istoria oraşului şi importanţa descoperirilor arheologice pentru reconstituirea vieţii oamenilor în trecut. „Pentru un profan, termenul de sit arheologic nu înseamnă decât nişte gropi aşezate haotic în care nişte bărboşi sapă mărunt după nişte cioburi care nici măcar n-au bunul-simţ să fie colorate ca să placă ochiului. În realitate „ciobul” acela plin de pământ este dovada vie că tu, profanul, nu eşti nici pe departe ăl dintâi care a călcat pe-acolo. Cu mii de ani în urmă, exact sub talpa pantofului tău au trăit oameni. Bucata aceea de lut ars, scoasă din pământ după atâta amar de vreme, aduce după sine tot atâtea informaţii câte există, de exemplu, într-o enciclopedie.”, ne-a spus Dr. arh. Alin Frînculeasa, de la muzeul prahovean, şef al şantierului de la Câmpina.

Sunt zeci, poate chiar sute de astfel de situri arheologice în Prahova, în special în partea de sud a judeţului, scoase la lumină mai ales datorită lucrărilor de infrastructură care s-au realizat aici în ultimii zece ani. Se poate spune că această comunitate care şi-a îngropat semenii aici, la Câmpina, de-a lungul a trei secole, era contemporană cu Regatul Nou al Egiptului şi cu faraoni iconici ca Tutankhamon şi Ramses cel Mare, susţin arheologii de la Muzeul de Istorie din Ploiești. În perioadă la care ne raportăm, roata olarului nu era încă inventată, aşa că se presupune că toate aceste vase din lut erau create manual, fără niciun alt ajutor: doar mâini dibace, răbdare şi lut „tratat” într-un fel anume. Prin bunăvoinţa preotului paroh Petru Moga şi cu sprijinul şi colaborarea Centrului de Arheologie Experimentală de la Curtea Domnească din Târgovişte şi Asociaţia Arheologică Gorganu, în anul 2013, cei care s-au ocupat de acest sit arheologic au trecut și la experimente: au reprodus cu succes, respectând întocmai tehnica preistorică, vasele din ceramică din era Bronzului.

Prin intersectarea a trei importante culturi din epoca bronzului – Monteoru, Noua și Tei – aici, în zona subcarpatică prahoveană, se dovedește circulația activă a curentelor culturale și importanța acestora în viața oamenilor din acele timpuri. Ritualurile de trecere între lumi, simbolurile și valoarea mesajelor lor, au condus la împăcarea omului cu destinul său, la dialogul acestuia cu mesagerii universului vizibil și invizibil. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*