Descoperirea tezaurul geto – dacic din argint de la Cehețel, comuna Șimonești, din locația numită „Uveroldal”, lângă drumul spre Tărcești (județul Harghita) confirmă încă o dată vatra noastră strămoșească unitară. Acest tezaur antic este compus din două fibule cu scut rombic și ornament zoomorf („cap de cal” – calul ca și animal fantastic ce ține cu picioarele sale colțurile pământului), patru fibule cu noduri inelare, treibrățări simple cu capete petrecute (așa cum se va „petrece” sfârșitul lumii cu începutul celei noi); două brățări spiralice (cu două capete) și trei colane.
Piesele au fost depuse într-un borcan ceramic de culoare brună, ornamentat cu patru butoni (cele patru „colțuri” ale pământului) și un brâu alveolar în formă de ghirlandă, lucrat cu mâna (symbol al intervenției periodice de pe margine a divinității). Sondajul și cercetarea din zonă nu a confirmat existența vreunei așezări omenești organizate. Perioada din care provin temporal aceste podoabe este Epoca Fierului, perioada Latene (sfârșitul sec. II și începutul sec. I î.Hr.); acum 2.200 de ani). În present acest tezaur se află în colecțiile Muzeului Național Secuiesc din municipiul Sfântu Gheorghe (jud. Covasna). Acest muzeu este deschis vizitatorilor încă din anul 1875. Acum funcţionează ca muzeu regional finanţat de Consiliul Judeţean Covasna şi constituie un important obiectiv turistic al acestui judeţ. Clădirile Muzeului, proiectate de Károly Kós, aflate pe strada cu acelaşi nume din municipiul Sfântu Gheorghe găzduiesc biblioteca, secţia de ştiinţele naturii, cea de arheologie-istorie şi cea de etnografie. În afara acestor secţii, mai aparţin de complexul muzeal şi câteva unităţi externe cu sediul în Sf. Gheorghe (Galeria de Artă şi Centrul de Arte Plastice) şi în judeţ (Tg. Secuiesc, Cernat, Baraolt şi Zăbala). Colecţiile de arheologie numără peste 50.000 de obiecte.
Muzeul s-a făcut cunoscut în primul rând datorită cercetării culturii neolitice-eneolitice Ariuşd. Expoziţia de bază arheologică prezintă cultura materială a regiunii pe o durată de 35.000 de ani. Colecţiile de istorie cuprind, între altele, mărturii privind rolul militar al secuimii în evul mediu, relicve paşoptiste, mobilă şi sticlă de valoare considerabilă din punct de vedere al istoriei culturii şi civilizaţiei din această zonă. Secţia de etnografie deţine peste 15.000 de obiecte, între care broderii domneşti din sec. XVII–XVIII, de o bogăţie unică în Transilvania, o importantă colecţie de cahle şi de ceramică, mobilă veche sculptată sau pictată, respectiv o colecţie de jucării populare tradiţionale.
Tezaurul geto – dacic din argint de la Cehețel se constituie într-o dovadă de netăgăduit a continuității noastre milenare pe aceste plaiuri strămoșești. Dezvoltarea economică a ţinuturilor din estul Transilvaniei în antichitate a favorizat şi apariţia unor aristocraţi locali, bine poziţionaţi economic şi politic. Aceştia sunt, în primul rând, cei care şi-au permis să deţină obiectele de lux şi de podoabă descoperite în aşezările şi fortificaţiile cercetate sau ascunse în zone izolate, numai de ei ştiute. Printre acestea se numără şi tezaurul de podoabe descoperit la Ceheţel, aparținând perioadei de sfârşitul sec. II şi prima jumătate a sec. I î. Hr. (G.V.G.)
Lasă un răspuns