Secretul relațiilor normale cu Rusia

În Finlanda s-a deschis un Centru european privitor la amenințările hibride, iar cotidianul «Le Monde» s-a grăbit să adauge că în acest moment Finlanda se află, de fapt într-un război hibrid cu Rusia. Și chiar dacă afirmația e oarecum exagerată, cum ar fi zis Mark Twain, nu este mai puțin adevărat că relațiile dintre cele două țări au un prezent – și un trecut – cel puțin interesant, s-ar putea zice, dacă această problemă geopolitică n-ar fi atât de gravă. Relații bilaterale «mai pasionante» (cu aceeași precizare) decât al celorlalte multe țări cu care Rusia este vecină de frontiere sau «în vecinătatea apropiată». În trecut, Finlanda a fost și parte a Imperiului Rus, dar a și purtat războaie cu marele său vecin, precum cel crâncen care a prefațat al doilea război mondial. Astăzi, spre deosebire de majoritatea covârșitoare a statelor europene, Finlanda nu este membru nici al NATO, nici al UE, are o politică de neutralitate activă și dezvoltă relații corecte și profitabile cu Rusia, dar, firește, și cu Occidentul.

Și totuși, uneori, când situația din zona, de pe continent sau din lume se tensionează critic, se impune să te situezi în mod clar, tranșant, pe o anumită poziție. O asemenea criză există acum între Moscova și statele membre ale NATO, iar Finlanda este «vecinul direct», din nord, al mult invocatei zone de interferență/tampon/conlucrare etc. dintre noul Vest și noul Est, geografic vorbind, dintre Baltica și Marea Neagră. Finlanda este așadar obligată de împrejurări la o politică inteligență și nuanțată. Iar un recent interviu acordat de președintele Finlandei, Sauli Niinisto, ziarului polonez «Gazeta Wyborcza» este edificator în materie.

Ziaristul polonez începe, fals nedumerit, prin a remarca faptul că șeful statului finlandez se întâlnește frecvent cu președintele Puțin. «Suntem vecini, trebuie să fim în contact», sună, normal, răspunsul. Nu vă e teamă că veți deveni țintă a Rusiei? “Nu cred că mulți finlandezi sunt neliniștiți de un atac rus și nici eu. Nu cred că Rusia se va atinge nici de țările baltice sau de Polonia (…), ar fi începutul celui de-al treilea război mondial. (…) Toată lumea ar pierde». Ce s-a schimbat în Finlanda după Crimeea? «Nu mare lucru». În sensul că Finlanda a dus în mod constant o politică responsabilă de apărare și securitate a propriei țări. «Am adoptat soluții diferite față de majoritatea țărilor europene», nu ezită să afirme președintele Finlandei. De exemplu, bugetul de apărare a fost în permanentă de 1,3 la sută din PIB, serviciul militar nu a fost desființat iar flota de avioane de vânătoare a fost reînnoită. «Finlandezii, a ținut să adauge președintele Niinisto, nu se tem de un război convențional, ci de unul hibrid». Și totuși, Finlanda nu vrea să între în NATO, se agață de afirmație ziaristul polonez. „Aderarea imediată la NATO e susținută de 25 la sută în țară, dar majoritatea societății finlandeze se opune. Ceea ce nu înseamnă că am luat o hotărâre definitivă. Putem cere oricând aderarea. (…) Cooperăm activ cu NATO pe teme militare. Cooperăm direct și cu SUA”. „Inclusiv cu Trump”, înțeapă din nou ziaristul. “În politică nu folosește la nimic să diabolizezi partenerii”, vine calm raspunsul.

Cât se poate de instructivă, această parabolă finlandeză.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*