Mai multe gropi ritualice cu vase de ceramică depuse cu un scop misterios, unele răsturnate, altele sparte, au fost descoperite la Unip (jud. Timiș), pe Dealul Cetățuica, în cetatea dacică decopertată aici. Studenții de la Universitatea de Vest au lucrat aici pe un șantier arheologic școală, și au decopertat metru cu metru, prima cetate dacică de câmpie cunoscută. Cercetarea de la Dealul Cetățuica, lângă Unip, a început în perioada 2006 – 2007. Lipsa fondurilor a făcut ca săpăturile să înainteze încet, însă vestigiile dezvelite sunt remarcabile. Demararea lucrărilor arheologice a început în 2009.
„În această unitate de cercetare am identificat două tipuri de locuiri. Una vine din prima epocă a fierului, Hallstatt”, a declarat Andrei Stavilă, unul dintre supraveghetorii sitului arheologic. Cea mai importantă descoperire de la Dealul Cetățuica este însă existența cetății dacice de aici. Până acum au fost descoperite mai multe gropi ritualice, săpate de daci, în care aceștia au depus vase care compun întreg inventarul de veselă al unei locuințe. Conținutul acestora este aproape identic. Cel mai probabil, gropile sunt ritualice, iar zona ar fi una sacră, spun specialiștii. „Vasele din gropi datează din cea de-a doua epocă a fierului, undeva în epoca lui Decebal până la cucerirea Daciei de către Traian. Observăm o groapă destul de bogată în ceea ce privește materialul arheologic descoperit, avem cam tot ceea ce însemnă veselă dacică, probabil, speculând, putem spune că ar fi vorba de un ritual de îmbunare al zeilor, dar după cum am spus, la nivelul acesta al cercetării, este doar o speculație. După finalizarea cercetărilor se va face și un inventar al obiectelor”, a mai declarat Andrei Stavilă.
Vasele depuse ritualic sau sparte în gropi pot fi un simbol al Vechii Religii Pământești Valaho – Egiptene, consemnând astfel mesajul crunt al momentului spargerii formelor vechi, al sfârșitului unei lumi, în ajunul unui nou început. Cercetătorul Sorin Forțiu susține că situl arheologic de la Unip se suprapune cu celebra cetate antică Zurobara menționată de Ptolemeu, lucru confirmat și de cercetările și simulările realizate de specialiști. Numele de Zurobara poate însemna „Z-ura-bara”, ca și mesaj de victorie („ura”) a opririi (barare, întârziere) a venirii finalului „Z” al lumii. Avem și cuvântul „zurbagiu”, ca „persoană care caută ceartă, zâzanie” („zurbă” fiind „răzvrătire”), asemenea zeului ce va interveni neanunțat în lumea noastră materială.
Istorici și cercetătorii de la Universitatea de Vest Timișoara, alături de Asociația ArheoVest, au organizat în holul UVT, cu ajutorul artefactelor descoperite cu ocazia săpăturilor efectuate, o expoziție inedită în care se arată cum care au trait dacii în actuala Câmpie de Vest a țării. Cei care au vizitat expoziția au putut vedea aici vase de diferite mărimi descoperite în situl archeologic de la Unip (Dealul Cetățuica), de lângă comuna Sacoșu Turcesc, din județul Timiș. Alături de exponate, arheologii au amplasat și panouri cu imagini și informații despre viața de zi cu zi a dacilor. Doritorii au putut afla din ce vase mâncau dacii, cum găteau femeile din acea perioadă, în ce vase cărau apa sau păstrau vinul, ori cum arătau unele dintre uneltele folosite în vechime. „Sunt elemente care ne arată clar elemente ale modului în care viețuiau dacii în actuala câmpie bănățeană. Putem vedea vase, dar și semințe diferite pe care ei le foloseau în viața de zi cu zi”, a declarant Dorel Mile. Situl Unip „Dealul Cetățuica” se află în marginea estică a Pădurii Unip, la aproape opt kilometri de Timișoara.
Iată o nouă cetate dacică ce poate fi trecută în salba de fortificații ale statului lui Decebal, Cetatea Unip – Dealul Cetățuica (jud. Timiș), sau antica Zurobara, prima cetate dacică de câmpie cunoscută. (G.V.G.)
Lasă un răspuns