Când F. Dostoevski scria că frumusețea va salva lumea, el avea în vedere frumusețea interioară! – Adică absența ipocriziei, lăcomiei, ticăloșiei, mărginirii intelectuale dogmatice– care urâțesc spiritual. Apropată de teza lui Dostoevski este ideea lui M.Eminescu despre valoarea umană supremă, spre care ar trebui să tindem – frumusețea lăuntrică.
*
Incontestabilele rezultate pozitive ale puterii sovietice, pe direcția revoluției culturale. Însă, până la crearea frumuseții interioare la majoritatea populației rămăsese cale lungă.
*
Cea mai dificilă sarcină a revoluției culturale (din toate țările, unde există ca scop), este culturalizarea filistinilor. Demolarea socialismului și reinstalarea capitalismului s-a făcut cu acceptarea tacită a filistinilor.
*
O temă pentru cercetare: Filistinismul – factor decizional serios la conducătorii de stat și la diriguitorii din cultură.
*
Filistinismul la conducătorii de partid și de stat. Un exemplu. Svetlana Alliluyeva, fiica lui I.Stalin, scria că tatăl său i-a interzis să se întâlnească romantic-marital cu feciorul lui A.A. Jdanov, pe motiv că cică ”Jdanovii sunt o familie filistină”. Totuși, s-a căsătorit…Cine nu știe: A.A.Jdanov (1896-1948), participant la Revoluția din Octombrie, era membru al Comitetului Central al Partudului Comunist, membru al Biroului Politic, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietce.
*
Alt exemplu. Mareșalu G.Jukov, supranumit „mareșalul victoriei”, pe parcursul operațiunilor militare de urmărire a armatelor fasciste până la Berlin, a acaparat și a adus acasă, cu vagoanele, o mulțime de covoare scumpe, tablouri ale marilor pictori europeni, bijuterii de aur, obiecte de faianță scumpă și de argint. Lăcomia mareșalului a fost observată, faptul raportat unde trebuie. Cu greu, Jukov a scăpat de instanța de judecată. Bunurile furate de el au fost confiscate.A fost scos din posturile militare și partinice de prim rang și trims la periferie.
*
Filistinismul factorilor de decizie în literatură și artă (criticilor de artă ș.a.). Două probleme mari din viața socială – filistinismul și birocratismul moștenite de la trecut – au fost abordate de către marele poet V.Mayakovski, în piesele de teatru „Ploșnița” și ”Baia”. În ”Ploșniță ” Mayakovski ridicase problema demascării filistinismului epocii sovietice. Criticii de artă, conducătorii teatrelor îl criticau dur și nemilos pe autor, îi puneau piedici în montarea pieselor. V.Mayakovski a fost nevoit să meargă la uzine și făbrici, unde citea muncitorilor aceste două piese…
*
Filistinismul fricos, asociat cu ignoranța și carierismul factorilor de decizie din Epoca socialistă a produs multe suferințe și tragedii creatorilor de literatură și arte.
*
Filistinismul și azi rămâne o problemă nesoluționată a societății.
*
Câteva explicații de ce „… boierimea din Moldova a fost incontestabil superioară celei din Muntenia” (N.Iorga, Istoria literaturii românești. – Ch., 1997, p.203). Evidențiez următoarele cauze:
1. Boierimea băștinașă din Moldova (până în secolul al XVIII-lea) era descendentă din dacii liberi, nesupuși de Roma. Dacii liberi avuseră șansa de a evita influențele moravurlior rele aduse de administrația romană și strânsura legiunilor romane instalate pe teritoriul viitoarei Valahii. Principiile de viață, constituția corporală, spirtualitatea populară ale viitorilor moldoveni din Țara de Sus, unde s-a constituit nucleul statal moldovenesc, erau mai apropiate de cele ale strămoșilor noștri pelasgi-daci.
2. Înzestrarea supușilor vrednici cu pământuri se făcea de către domnitorii moldoveni drept răsplată pentru manifestarile unor însușiri de superioritate: vitejie, credincioșie domnitorului în lupta de apărare a statului. Era realizată selecția socială normală în construirea ierarhiei din stat. În Valahia, la un moment dat, după o perioadă de selecție socială normală, a fost întronată selecția socială inversată. Fenomenul cocoțarii în clasa stpânitoare din România, a ticăloșilor, oamenilor de nimic, a hapsânilor, trădătorilor a fost menționat, printre primii, de către Mihai Eminescu, care a scris alarmat despre selecția inversă din România.
3.Vecinii apropiați ai Țării Moldovei — polonezii și lituanienii aveau o elită superioară vecinilor balcanici din Valahia. Boierii moldoveni făceau studii în Polonia, se înrudeau cu familii nobiliare de acolo. Era menținut un anumit nivel de noblețe. Pe când Valahia deveni un loc de acumulare a ”tuturor scursurilor Orientului și Occidentului” (expresia lui M.Eminescu).
4. Montarea de către turci a domniilor celor mai hapsâni, mai ticăloși greci din lume (cu unele excepții) – a celor din mahalaua Fanar, a fost realizată în mod inegal. La București erau considerabil mai mulți, decât la Iași.
Istoria de mai departe — stricarea economică-morală, timp de un secol și ceva, a Țărilor Române de către greci, diluarea cu alogeni a clasei boierilor autohtoni, interpunerea între boieri și țărani a arendașilor evrei în Moldova (în Valahia — a arendașilor greci, evrei, bulgari și români) au redus cu mult deosbirile dintre boierii din Moldova și Muntenia. În România, ca în alte țării aflate pe drumul capitalismului, boierimea se arătă tot mai evident ca o clasă socială învechită și reacționară.
*
Filistină a fost o parte considerabilă a intelectualtăţii sovietice, a ziariştilor şi scriitorilor. Până la anul 1930, poetul rus Vladimir Maiacovski deja scria, citez, că de după spatele Rusiei sovietice iese „мурло мещанина” – «râtul filistinului”. Desigur „râtul filistinului ” se manifesta și se manifestă și în alte țări. Interesant, care a fost pătura socială din Epoca socialistă, cea mai afectată de filistinism? Țara cea mai afectată de filistinism?
*
Există împrejurări istorice din care provine caracterul dictatorial al unui partid. Caracterul dictatorial al partidului comunist, spre exemplu, rezulta din teoria necesității suprimării claselor burgheze-moșierești și din necesitatea modernizării socialiste grabnice în ţară burgheză, cu economia înapoiată.
*
Caracterul dictatorial al partidului nu este apanajul doar al partidului cu ideologie comunistă. Poate fi observat și la alte partied, cu ideologie-antipod celei comuniste. Spre exemplu, juristul, savantul, scriitorul și omul politic Constantin Stere, la începutul anilor 20, învinuia de dictatură Partidul Liberal din România. Citez un pasaj din C.Stere: „Problema pusă înaintea mea, față de întronarea regimului dictatorial în Basarabia, se poate rezuma astfel: (…)”. (citat din „VI.Aparențele și realitățile „Cazului Srere”, publicat în Adevărul din 9 mai 1930). În România anilor 20 ai secolului XX, la putere nu erau comuniștii. Nu-i așa?
*
Nu numai PL din România interbelică era dictatorial. La 1930, Constantin Stere scria: „Timp de zece ani de domnie a regimului dictatorial, armata nu a fost întrebuințată numai ca scut al ordinii, în cadrul legilor. Am avut patru alegeri generale pătate,în deosebi, în Basarabia, de fraudă și violență. S-au întrebat oare marii șefi dacă sfânta menire a oastei naționale poate îngădui ca fiii țării, chemați sub drapel, să fie întrebuințați ca o unealtă în serviciul unui interes de coterie, pentru înăbușirea voinței populare?” (citat din ”XIX. În judecata conștiinței cetățenești”, Adevărul, 29 mai 1930). Acestea fiind reproduce azi cu scopul limpezirii esenței democrației burgheze, cu scopul ștergerii de pe adevăr a fardului idealizării naïve-romantice a realităților politice din Romania Mare.
*
Economistul, revoluționarul și sociologul rus sovietic Evgheni Preobrajenski (fiu de preot) argumenta: industrializarea în Rusia este posibilă numai în baza stoarcerii maximale de mijloace din ţărănime. S-a mers pe această cale. Rusia nu avea, asemenei ţărilor apusene, colonii în Asia, Africa, America Latină – pentru a le stoarce în scop de industrializare. Necesitatea istorică forţată de imprejurări a făcut un mit din nobila idee de alianţă dintre muncitori şi ţărani. Realitatea sovietică nu corespundea alăturării în paritate a secerii (simbolul ţărănimii) şi a ciocanului (simbolul muncitorimii) reprezentate în stema sovietică, de celebra compoziţie monumentală „Muncitorul şi Colhoznica” a sculptoriţei Vera Muhina. Nu a existat paritate. Tragedia istoriei: „Ciocanul” dictatorial al Partidului cominist a bocănit nemilos în „Secera” ţărănească! E una din tragediile istoriei.
*
În Uniunea Sovietică, s-a stors vlaga țăranilor și muncitorilor pentru necesara industrializare grabnică, sub presiunea iminenţei unui nou război de impărţire a lumii.
*
GULAG-ul sau mai corect – sistemul de lagăre de muncă forţată – a fost inventat ca sursă de semi-sclavi. El mai îndeplinea încă două funcţii: de înlăturare a opozanţilor, de anihilare a intelectualilor naţionaliști din teritoriile periferiilor naţionale ale imperiului ruso-sovietic.
*
În anii 30 ai secolului XX, cca o treime din exportul sovietic era produs în lagărele de muncă forţată. Export extrem de ieftin. Mărfurile produse în lagărele de muncă forțată erau realizate peste hotare la preţ de dumping.
*
GULAG este abreviatura denumirii, în limba rusă, a Direcţiei principale a lagărelor de muncă (Главное управление лагерей). Expresia “a stat în GULAG” utilizată de mas-media nu e corectă, fiindcă e vorba de lucrul în lagăre de muncă, nu în Direcţia de conducere a acestor lagăre.
*
Tatăl meu, în anii 1940-1945, a fost ţinut într-un lagăr de muncă din munţii Urali. Despre acei ani l-am auzit vorbind numai de două ori. Fără de ură. „Aşa au fost timpurile”…
*
Controversatul Gheorghe Ghimpu, odată, când făceam corectura unui material pentru „Literatura şi arta” în tipografia de pe str. Vlaicu Pârcălab, s-a apropiat şi, după ce mi-a lăudat publicațiile, mi-a propus să intru în Asociaţia victimelor represiunilor sovietice, al cărui preşedinte era. Dacă tatăl meu nu pretindea că e victimă, eu cu atât mai mult nu pot pretinde că sunt victimă – doar nu am fost ”ridicat”, întemniţat abuziv.
*
Trecutul trebuie să fie asumat, fără ură. În totalitate. Ura împiedică înţelegerea timpului şi scoaterea învăţămintelor corecte. Condamnarea istoriei este o naivitate infantilă sau chestiune de manipulaţie.
Lasă un răspuns