La o zi după Sărbătorile Pascale ale anului 2015, în timpul săpării unui șanț de scurgere a apei, prahoveanul Vasile Grigore Ion a descoperit în curtea casei sale, aflată în satul Mălăieștii de Jos (comuna Dumbrăvești, lângă orașul Plopeni, din județul Prahova), o cană din bronz în care se găseau monede și alte piese din metal. Urmare a respectării prevederilor legale în vigoare, artefactele descoperite au fost preluate în patrimoniul mobil de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, în grija și expertizarea arheologilor prahoveni. Tezaurul vechi de peste 1.700 de ani, este format din 85 de piese, din care 74 monede din argint ce jalonează cronologic prin epoca romană, aproape 200 de ani, de la împăratul Vespasian (69-79 d.Hr.) până la Valerianus (253-259 d.Hr.), adică din ultima treime a secolului I d.Hr. până spre anul 260 d. Hr. Alături de monede, în vasul de bronz se mai aflau cinci brățări din argint, o fibulă din argint, o podoabă din argint ce avea atașate trei monede, dar și două lingouri din același metal. Tezaurul pare să fi aparținut unui meșter bijutier itinerant și a fost ascuns, probabil temporar, undeva la sfârșitul secolului al III-lea în vremurile tulburi ale părăsirii Daciei romane și pătrunderii, în valuri, a populațiilor migratoare. De altfel, modul în care au fost introduse brăţările în vas, îndoite, întăresc ipoteza că proprietarul pieselor din argint le-a ascuns în mare grabă. Comoara descoperită, de o excepțională valoare istorică și arheologică, reprezintă încă o dovadă incontestabilă a înfloritoarei civilizații de pe actualele meleaguri prahovene. Pe 29 aprilie 2015, la sediul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, a avut loc vernisajul expoziției temporare „Comori antice redescoperite: Tezaurul de epocă romană de la Mălăieștii de Jos – județul Prahova”. Cu această ocazie a fost expus publicului și tezaurul descoperit de Vasile Grigore Ion.
Descoperit la numai 40 cm adâncime, prețiosul tezaur a creat neliniște în familia descoperitorului. Fiul său, Florin, care lucrase cu arheologii prahoveni în timpul săpăturilor din ultimii 13 ani din localitate – pe teritoriul satului se află ruinele castrului roman de la Mălăiești – şi-a dat seama că ar putea fi vorba despre o descoperire arheologică importantă şi a sunat la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova. „La început nu am realizat importanţa şi valoarea tezaurului pentru că era un bulgăre de monede verzi. În aproximativ două zile, după ce a fost curăţat şi stabilizat, am fost în faţa celei mai importante descoperiri de tezaur din argint din Prahova, după podoabele dacice de la Coada Malului, în 1932 şi Coiful de la Coţofeneşti, din 1924“, spune doctorul Alin Frânculeasa, arheolog la Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova. Acum, conform legii, familia are dreptul la o recompensă, care poate ajunge la 40% din valoarea tezaurului. Acest lucru se va întâmplă, însă, după evaluarea obiectelor. „Metalul în sine nu este atât de valoros. Tezaurul are, însă, o valoare istorică excepţională. “, mai spune Alin Frânculeasa.
Arheologia prahoveană s-a făcut remarcată încă de la începuturile ei, printr-o serie de descoperiri spectaculoase ce pot fi încadrate categoriei tezaur de importanţă naţională. Este vorba despre coiful de aur de la Coţofeneşti, podoabele dacice de la Coada Malului sau numeroasele tezaure monetare antice precum cele de la Chiţorani, Cocoşeşti, Valea Călugărească, Tinosu, Măneciu. Sunt de menţionat şi depozitele de piese realizate din bronz, precum cele de la Drajna de Jos, Străoşti, Olteni, Predeal Sărari, cu o vechime ce depăşeşte 3.500 de ani. În ultimii ani, o dată cu apariţia detectoarelor de metal, asociată cu mirajul metalului preţios, ce nu a dispărut niciodată, au fost descoperite alte tezaure monetare antice, în localităţile Potigrafu, Balta Doamnei, Vărbila, Breaza, deţinute astăzi de Muzeul Naţional de Istorie a României. (G.V.G.)
Lasă un răspuns