Până la finalul acestei veri, mai mulţi masteranzi şi doctoranzi din ţară şi străinătate au luat parte la o cercetare arheologică în extremitatea sudică a judeţului Iaşi, pe Dealul Bodeştilor, în situl de la Scânteia. În baza unei colaborări internaţionale multianuale între Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi, Friedrich-Alexander Universität Erlangen – Nürnberg (Germania) şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, echipa de arheologi s-a întrunit spre studiul Civilizației Cucuteniene. În acest sit, primele săpături au fost făcute în 1985 de către dr. Cornelia-Magda Lazarovici, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Arheologie Iaşi.
„Calitatea extraordinară a ceramicii cucuteniene descoperite în acest sit a dus la organizarea unei prime expoziţii în 1999, la Palatul Culturii, reunind exclusiv piese din această aşezare. Ulterior, cele mai valoroase obiecte descoperite aici au făcut parte din expoziţii internaţionale de mare succes, organizate la Vatican, Olten (Elveţia), Bytom, Varşovia (Polonia), New York, Oxford, dar şi la Chişinău“, au transmis reprezentanţii Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Colaborările cu cercetătorii germani s-au intensificat în ultimii doi ani. Anul trecut, în cadrul unui şantier şcoală, coordonat de prof. univ. dr. Doris Mischka, echipa din Germania a înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română prima dronă în scop de cercetare arheologică. Acum, în campania 2017, participă studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la Westfälische Wilhelms-Universität Münster, Germania – Historisches Seminar, Abteilung für Ur – und Frühgeschichtliche Archäologie şi Institut für Urgeschichte & Historische Archäologie Universität Wien, Austria, dar şi tineri specialişti de la Muzeul Judeţean Botoşani şi de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad. „Cunoscută în toată lumea, de mai bine de trei decenii, atât specialiştilor cât şi iubitorilor de artă preistorică şi arheologie, aşezarea cucuteniană de la Scânteia se particularizează nu doar prin cantitatea impresionantă de ceramică pictată, ci şi prin numărul ridicat de statuete antropomorfe descoperite (aproximativ 1.000), situaţie ce indică posibila existenţă aici a unui centru de cult în jurul căruia gravitau aşezări din zonă, de mai mică întindere“, au mai punctat oficialii Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.
Prima dronă înregistrată oficial în România în scopuri de cercetare a fost cea folosită la realizarea campaniei arheologice de la Scânteia, județul Iași, derulată în perioada 18 iulie – 17 august 2016 pe situl cucutenian de pe Dealul Bodești de către o echipă mixtă, româno-germană. Echipa de cercetători din Germania, de la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, Institutul de Pre- și Protoistorie din Erlangen, coordonată de prof. dr. Doris Mischka, a înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română drona pe care a folosit-o în cadrul proiectului „Arheologia Peisajului și a Habitatului în Estul României”. Cu ajutorul acesteia și al altor echipamente de ultimă generație, au fost prospectate stațiuni arheologice din județele Iași, Neamț, Suceava, Bacău și Vaslui. Pe situl de la Scânteia cei 12 cercetători din Germania au lucrat, continuând o colaborare anterioara, împreună cu specialiști de la Institutul de Arheologie al Academiei Române (coordonați de dr. Cornelia-Magda Lazarovici), de la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (arheolog dr. Senica Turcanu, șef al Muzeului de Istorie a Moldovei, și restauratorii Arina Husleag și Ligia Teodor de la Centrul de Restaurare și Conservare a Patrimoniului Cultural, Departamentul Ceramică), descoperirile rezultate din săpăturile de la Scânteia urmând a intra în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei. Cu ajutorul prospecțiunilor realizate în cadrul acestui proiect, s-a putut descoperi o locuință cucuteniană veche de aproximativ 6000 de ani, care are o amprentă la sol considerabilă și care, așa cum indică vestigiile descoperite, avusese și etaj. Printre descoperirile remarcabile ale acestei campanii se numără o statuetă antropomorfă, care prin maniera de modelare este unică în spațiul cucutenian. Această statueta are un aspect unic în spațiul cucutenian și a fost descoperită în campania arheologică de la Scânteia din 2016. În stațiunea Scânteia s-au descoperit un numărul foarte mare de statuete – aproximativ 1000 – care au fost descoperite de-a lungul timpului, motiv pentru care se presupune că aici a existat un centru de cult al comunității eneolitice. La rugămintea preotului din localitatea Scânteia, cu ajutorul investigațiilor geomagnetice, echipa din Germania a identificat nu departe de localitate, în zona Sasova, ruinele unei biserici de acum două secole, despre existența căreia exista o tradiție orală locală.
Denumirea sitului cercetat este: Scânteia – Dealul Bodești/La Nuci (comuna Scânteia, județul Iași). Cod RAN/ LMI: RAN: 98925.01. Perioada istorică: Eneolitic (cultura Cucuteni, faza A3). Campanii de săpături arheologice: 1986-2017. Colectivul de cercetare: Responsabil științific: Magda Lazarovici (Institutul de Arheologie, Iași). Din colectivul de cercetare au făcut parte, de-a lungul timpului: Senica Țurcanu (Complexul Muzeal Național Moldova Iași), Linda Ellis (San Francisco University), Gh. Lazarovici (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu). Detalii despre cercetările efectuate: Situată în Podișul Central Moldovenesc, la 35 km sud de orașul Iași, stațiunea de la Scânteia a oferit, până la ora actuală, una dintre cele mai bogate colecții de ceramică cucuteniană de o înaltă finețe artistică. Investigarea stațiunii a început în anul 1985 sub coordonarea Magdei Lazarovici, continuând, cu unele întreruperi, până în 2017. Au fost cercetate 13 locuințe, 208 de gropi și o vatră în aer liber. Stațiunea se distinge, între cele aparținând culturii Cucuteni prin prezența a numeroase resturi osoase umane și a unui mormânt de înhumație. Suprafața așezării a fost estimată la aproximativ 14 ha, fiind protejată de un sistem defensiv bine pus la punct constituit din val, șanț de apărare și probabil palisadă. Datele radiocarbon indică faptul că așezarea a fost funcționat în intervalul 4332-4162 CAL B. C. (î.Hr.; acum 6.300 de ani). Artefactele cucuteniene descoperite în vara acestui an vor intra într-un lung și minuțios proces de conservare și restaurare necesar spre a reda strălucirea de altă dată a acestor capodopere. Din păcate, Civilizația Cucuteni, o civilizație mai veche decât Mesopotamia ce s-a dezvoltat peste o mare parte din teritoriul țării noastre și nu numai (teritoriu al Geților de Aur primordiali), este aproape uitată, în loc să devină brand de țară și să atragă turiști și cercetători de pe toate meridianele pământului. (G.V.G.)
Lasă un răspuns