Săpăturile efectuate în acestă vară pentru construirea unui centrul comercial pe locul fostei Fabrici de Pâine Dobrogea din Constanța au dus la descoperirea unei necropole din perioada elenistică, nefiind exclusă și găsirea unor arii funerare romane. Cercetările arheologice, care se efectuează pe o suprafață uriașă, au scos la iveală o mulțime de amfore, vase ceramice, monede, mărgele, depuse în morminte. Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) care efectuează cercetări pentru eliberarea terenului fostei fabrici de pâine de sarcina arheologică au descoperit, în primă fază, o necropolă greacă. „Este vorba de morminte de înhumație, dar și de incinerație, din perioada elenistică, secolele II și I î.Hr. Este posibil să dateze undeva între secolele III î.Hr. și I d.Hr, dar suntem încă la începutul cercetărilor arheologice”, spune arheologul Radu Petcu. Din analiza primelor șapte morminte verificate se presupune că zona este alcătuită din mai multe arii funerare de familie.
În interiorul mormintelor au fost descoperite numeroase amfore, vase ceramice, întregi sau întregibile, vase de sticlă, un cuțit de fier, mărgele, precum și monede bătute la Tomis. De obicei, copiii erau înhumați, adulții erau incinerați în groapă. Obiectele au fost ridicate, urmând a fi analizate de specialiștii în istorie și arheologie. Având în vedere suprafața mare de cercetare, aproape 4.000 de metri pătrați, echipa de arheologi își propune să decoperteze un perimetru cât mai mare pentru a reuși să efectueze o cartare a zonei pe o arie largă. De altfel, de-a lungul anilor, după zidul de incintă a oraşului antic Tomis, dar şi în câteva zone din interiorul ei, au fost descoperite necropole. Potrivit arhitectului Radu Cornescu, necropolele se întind în jurul oraşului antic, din colţul de est al Peninsulei până la vest şi de-a lungul drumurilor litorale care legau Tomisul de Histria şi Callatis. „Pe locul fostei fabrici de pâine este posibil să fi existat o necropolă tumulară, ca la cetatea Histria, unde locuitorii își marcau, în teren, locurile de veci printr-o mică movilă”, spune arheologul Radu Petcu.
Pe lângă acestă necropolă elenistică, arheologii au mai scos la lumină în vara anului 2017, două morminte vechi de 1.500 de ani, în centrul orașului Constanța, pe strada Sarmisegetusa. Osemintele găsite erau acoperite cu fragmente de țiglă, ceea ce le confirmă arheologilor faptul că acestea datează din perioada romană. Arheologul Constantin Băjenaru de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne aduce informații suplimentare: „Pe o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați s-au descoperit două morminte datate în secolele II – III. Necropola romană a Tomisului era organizată de-a lungul unor drumuri, erau lotizări funerare aparținând fiecărei familii din oraș, cele mai multe dintre aceste lotizări erau delimitate prin șanțuri. Unele dintre ele erau foarte mari, în care noi mai găsim și foarte multă ceramică, oase, monede și alte lucruri care ne ajută la datarea acestor complexe. Mormintele sunt salvate și tot patrimoniul a fost cercetat și salvat“, a mai spus arheologul Constantin Băjenaru. Totul a ieșit la iveală în urma unor lucrări demarate la solicitarea proprietarului terenului vizat. Acesta avea nevoie de un certificat oficial de descărcare arheologică, pentru a putea construi în această zonă. Cercetătorii consideră zona pieței Ovidiu, un sit arheologic uriaș, ale cărui comori încă nu au fost descoperite în totalitate. În luna septembrie a anului trecut (2016), pe același șantier de la intersecția străzii Sarmisegetusa cu bulevardul Tomis, a fost găsit și un monument funerar care aparținea unui viceconsul german, care ar fi încetat din viață în timpul misiunii diplomatice la Constanța, în urmă cu aproximativ două secole. În acest context, arheologii constănțeni se așteaptă să facă și alte descoperiri importante în zonă. (G.V.G.)
Lasă un răspuns