Victor Apetrei s-a născut la 16 mai 1983, în localitatea Păuleşti din județul Prahova. Aici a urmat și Școala Generală, apoi a făcut naveta la Ploiești, la Colegiul Naţional „Al. I. Cuza”. După absolvirea acestuia, s-a mutat în Bucureşti. Aici, în perioada 2002 – 2004 a fost student la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București, dar pentru că dorea o implicare activă și nu una reflexivă, a renunțat la filosofie, înscriindu-se la Facultatea de Teatru, specializarea Artele spectacolului (Actorie) din cadrul Universității Spiru Haret.
Odată admis este repartizat la clasa profesorilor Adriana Piteșteanu și Vlad Rădescu. Aici abordează cu aplomb personaje comice, dar și tragice, dovedind o apetență specială pentru scena de spectacol. După ce susține cu brio examenul de licență, colaborează cu Teatrul Masca pentru o perioadă, interpretând personajele „Soldatul” (din spectacolul „Imaginează-ți cine ești”, adaptare după Matei Vișniec, regia Vlad Rădescu) și „Narrabouth” (din spectacolul „Salome” de Oscar Wilde, regia Alexandru Diaconu). Urmează o colaborare cu Teatrul Arca (personajul „Jeff” din spectacolul „One nite stand” de Tottone, regia Dan Vasile) și superspectacolul muzical de la Teatrul Metropolis („Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu; personaj „Fenton”). Colaborează și cu Teatrul Naţional de Operetă, în spectacolul „Romeo şi Julieta” unde interpretează personajul masculin principal. Prahoveanul Victor Apetrei a apărut ca actor şi în reclame TV („Boromir” – Exit Film (2010), „Bancpost Bravo Refinacing Loan” (2010) și altele), iar anul acesta va avea un rol într-o peliculă românească, în regia Olimpiei Mustaţă şi a lui Ioan Cărmăzan. Tânărul actor Victor Apetrei mai are o pasiune arzătoare: muzica. Pasiunea pentru muzică s-a dezvoltat de când era mic copil, iar această pasiune s-a dezvoltat încet, încet, devenind chiar profesie. A fost descoperit de bunica sa care într-o seară l-a auzit imitând perfect un cântec de trompetă auzit la unitatea militară din apropiere. În liceu a avut prima trupă cu care și-a trăit adolescența de rocker rebel, călătorind peste tot și cântând pe stradă. „Se întâmpla în clasa a noua, când aveam acea formaţie. Voiam să fim cool şi când plecam cu săptămânile prin ţară cântam prin oraşe să agăţăm fete şi să avem bani de buzunar. Erau jocurile adolescenţei”, ne declară Victor. Astăzi îmbină cu succes actoria și muzica, fiind cât se poate de prezent și implicat în ambele situații.
„Addiction“ este considerată una dintre cele mai promiţătoare trupe rock româneşti, cu sute de fani în toată ţara şi numeroase premii care dovedesc valoarea şi originalitatea pieselor sale muzicale. Solistul formaţiei a fost pentru o perioadă destul de lungă de timp chiar Victor Apetrei, a cărui activitate profesională se desfăşoară pe scenele de concerte, dar şi pe scenele de teatru. „Addiction”, a luat fiinţă acum câţiva ani, iar alături de el, din aceasta mai făceau parte: Alex Muşat, Silviu Paraschiv, Răzvan Popa şi Ionuţ Drăghici, toţi fiind din Brăila. „Până să vin eu ca solist vocal, în anul 2012, trupa a obţinut numeroase premii în ţară. De când am venit eu, trupa a cântat în festivaluri ca „Ost Fest” (cu Manowar şi Europe), în cadrul unei vaste serii de emisiuni TV, la Festivalul Mamaia, unde a câştigat Trofeul „Teo Peter”, în 2012 – ca şi în 2011, de altfel. Am avut chiar şi un turneu naţional de lansare a primului nostru album „Genesis” în oraşele importante ale ţării. După acest turneu, piesa „Doar până la nori” a fost difuzată zilnic, timp de două luni, la Radio România Actualități. Turneul a fost mult peste aşteptările noastre, putem spune un real succes, iar lumea a reacţionat cât se poate de pozitiv la ceea ce am avut de arătat”, ne-a precizat Victor Apetrei. Stilul trupei se apropie foarte mult de rock-ul progresiv, însă pe album sunt şi câteva piese pur comerciale, adresate strict pieţei muzicale româneşti. Albumul conține 12 piese. „Genesis”, piesa de debut a albumului, este una instrumentală și, din câte am putut sesiza, pune laolaltă motive muzicale prezente în melodiile ce urmează; este o uvertură în toată regula. Chiar și așa, compoziția sună legat, iar sound-ul te surprinde încă de la început. Prima impresie prinde contur, așa că începi să asculți cu interes crescând piesele ce vin. „Supernova” este unul dintre hiturile albumului. Piesa degajă energie și forță, fiind o primă piesă care îți arată cu adevărat potențialul trupei. Îmi plac aici în mod deosebit linia clapelor și vocea lui Victor Apetrei, o voce cu multe flexiuni și potențialități. „Supernova” este una dintre compozițiile excelente ale albumului, pentru care membrii trupei au filmat și un reușit videoclip. „Razor” liniștește puțin spiritele, propunând un ritm ceva mai așezat. Ascultată cu atenție, piesa îți dezvăluie multe detalii muzicale interesante. Intervențiile clapelor sunt, din nou, foarte inspirate; la fel și cele ale chitarei. De asemeni, tobele sună surprinzător de matur, prin ritmurile alese. „Liber”, prima dintre cele trei piese cu versuri în limba română este una dintre compozițiile deosebite ale albumului. Notele înalte sunt în genere, foarte bine ținute în frâu. „The Ferryman” – Ceea ce place la piesa aceasta este „sincronul” realizat de chitară și de tobe, plus timbrul vocii, foarte melodic de data aceasta. Solo-ul de chitară, continuat și preluat de clape (Răzvan Popa) face din The Ferryman o piesă care contribuie decisiv la calitatea albumului ca întreg. „Meridian” este probabil cea mai liniștită piesă de pe album. Nu este însă o baladă, ci o piesă mai degrabă „întunecată”. „Daymare” este o piesă care „te prinde”, cu un riff de chitară excelent.
De altfel, dacă până acum, chitara lui Silviu Paraschiv a fost prezentă „corect”, executând câteva solo-uri bune, abia odată cu Daymare se pot percepe cu adevărat calitățile și talentul lui Silviu. Refrenul piesei este excelent și este cântat de Victor cu o voce în același timp agresivă și melodică. Dialogul dintre riff-ul de chitară amintit și clape constituie temelia acestei piese. Cred că abia cu Daymare, se poate spune că Addiction își merită statutul de trupă care cântă progressive metal și care, pe bună dreptate de altfel, aduce în multe privințe cu Dream Theater. Auzim aici un solo excelent, care trece foarte natural în riff-ul tematic al piesei. De asemeni, tobele susțin inspirat jocul celor două instrumente amintite. „Despre nebunii călători” este o piesă excelentă pentru prestațiile live, o piesă care pune în valoare calitățile de front man ale lui Victor. „Odd Burn” este piesa favorită a albumului: tobele sunt superbe, ritmul piesei este unul de metal adevărat, vocea este menținută cu succes pe note înalte, având un ton progresiv, intervențiile solo ale chitarei lui Silviu sunt aerisite și naturale, iar clapele sunt prezente atât cât trebuie într-o astfel de piesă. „Quantum” este o nouă mostră de compoziție bine structurată și de talent muzical. Riff-ul de chitară și în general linia acesteia stau și aici la baza piesei, combinațiile propuse de tobele lui Alex Mușat sunt binevenite, la fel ca și agresivitatea vocii lui Victor. Mi-aș dori să aud și pe următoarele albume ale trupei compoziții care să plece de la ceea ce propune muzical această piesă. Solo-l de chitară de pe Quantum mi se pare cel mai bun de pe tot albumul. „The Day We Died” este cu adevărat o baladă, o baladă care sună însă destul de bine și care ne arată încă o fațetă a vocii lui Victor, o voce cu adevărat versatilă. Piesa beneficiază de un videoclip frumos realizat. „Doar Până La Nori” este o piesă în nota celorlalte compoziții în limba română, deși ceva mai liniștită, compusă probabil și cu gândul de a fi promovată prin intermediul radioului. De fapt, a și apărut în unele topuri de pe la noi. Clapele și vocea susțin linia muzicală a acestei piese, o piesă, până la urmă, pur și simplu frumoasă, o piesă cu iz de baladă hard-rock.
Trupa „Addiction” arată bine pe scenă, degajă multă energie, mai ales prin solistul vocal, care are o charismă aparte și transmite o pasiune ingenuă pentru muzica pe care o cântă. Trupa aceasta are toate șansele ca în câțiva ani să cânte pe scenele marilor festivalurilor europene de muzică rock, în fața unui public numeros, care să reacționeze pe măsura atitudinii și a muzicii oferite de Addiction atunci când „prestează” live. Albumul lor de debut sună surprinzător de bine, desenul ce apare pe copertă este o mică operă de artă (autor: Andrei Moldovan), videoclipurile sunt frumos realizate, iar muzica de pe Genesis este o combinație bine gândită între tehnică, pasiune creativă și impact comercial ținut în frâu. Genesis este un albumul surprinzător, album venit din partea unei trupe aflate încă în devenire, dar care, din punct de vedere muzical, este deja foarte aproape de desăvârșire. Între timp Victor s-a implicat într-un nou proiect teatral. Este vorba despre spectacolul „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare (traducere Nina Cassian), în regia de scenă a lui Petrică Ionescu, ridicat pe scena mare a Teatrului Național București. Considerând că este timpul pentru o schimbare în cariera sa, Viktor (ca nume de scenă) şi-a făcut debutul și în cariera solo cu piesa „Din nou“. „Nu ştiu câtă lume realizează, dar interpretarea muzicală — cea live, este actorie pură. Nu poţi veni în faţa lumii fără să trăieşti ce cânţi, fără să exprimi şi să transmiţi textul piesei. Nu este vorba doar de voce aici. Când intrăm pe scenă trebuie să spunem o poveste. Aşa se face că facultatea de teatru m-a ajutat foarte mult şi în direcţia asta. Muzica te ajută bineînţeles foarte mult şi ca actor. Un actor cu voce este un artist cu o calitate în plus. La admiterea în şcoală de teatru eşti pus să cânţi şi dacă te pricepi şi la asta ai toate şansele să devii un artist complet, iar eu pot spune că am avut sansa să fructific acest talent şi în direcţia asta, pentru că am jucat în multe musicaluri”. Pe facebook îi găsiți pagina de artist cu numele „Viktor”, iar piesa de debut ca artist solo se găsește pe youtube și este lansată prin intermediul Roton Music. Piesa „Din nou” a totalizat până acum 1.040.705 vizualizări. Ascult-o și tu…
Îmbinând în mod plăcut cele două pasiuni, teatru și muzica, tânărul Victor Apetrei, reușește să își desăvârșească propriile căutări, să găsească răspunsuri la problemele ce l-au îndemnat odată către filosofie, să ne convingă că este un adevărat „one man show”.
Lasă un răspuns