Daca nu ar fi fost străvezia Ordonanță 13 a lui Florin Iordache, ce a scos în stradă sute de mii de români care au citit printre randuri ceea ce era de citit, poate că propunerile lui Tudorel Toader, mult mai abile în a opera modificari în legile Justiției, ar fi trecut neobservate.
Opoziția și electoratul au reacționat imediat ce intențiile ministrului Toader deveneau publice pentru că se aducea atingere unor puncte nevralgice la care românii sunt foarte sensibili și, mai ales, nu se lasă înșelați nici măcar de raționamente destul de bine subtilizate.De data aceasta, laboratorul ideologic al PSD a încercat să umble la principiu, ca mai apoi, în virtutea acestuia, să inspire magistraturii forța de care să se teamă.
Aflați în vacanță judecătorească (poate moment luat în calcul din nainte), magistrații și forumurile lor reprezentative au reacționat prompt: „Forumul Judecătorilor din România respinge ferm propunerile Ministrului Justiției schițate neprocedural – se arată într-un comunicat de presă al acestui forum – deoarece sunt făcute fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor modificări legislative esențiale pentru asigurarea transparenței decizionale în raport cu magistrații și societatea civilă, fapt inacceptabil într-un stat de drept.”
Cei care lucrează în sistemul judiciar apreciază propunerile lui Toader a fi o „întoarcere în timp la metehnele anterioare anului 1989 prin readucerea justiției sub control politic”. Acest „experiment judiciar” se realizează prin excluderea președintelui Românioei din procedura de numire a procurorilor în principalele funcții de conducere (DIICOT, DNA, Parchetul General) și prin trecerea Inspecției Judiciare de la CSM sub controlul Ministerului Justiției. Și, culmea ironiei, aceste schimbări se fac în numele evitării implicării factorului politic în Justiție.
Reprezentanții opoziției au remarcat că, dacă astfel de modificări ar fi operat în anii aderării României la UE, astăzi nu am fi fost membrii ai acestui organism european.Readucerea magistratului în postura de obediență față de factorul politic ar însemna să se prelungească sine die monitorizarea României pe Justiție, deși Florin Iordache, în opimismul lui, aprecia că Mecanismul de Cooperare și Verificare ar fi trebuit ridicat în acest an.
Reacția președinției nu a întârziar nici ea și Klaus Iohannis a venit tot în această idee cu considerentul că măsurile preconizate de ministrul Toader sunt în dezacord cu angajamentele României la aderarea în UE, ceea ce înseamnă un atac asupra statului de drept, asupra independenței și a bunei funcționări a Justiției, precum și asupra mecanismelor anticorupției.
Actualele modificări în Legile Justiției propuse de ministrul Toader au menirea de a crea o falsă problemă, aceea că președintele, garantul constituțional al echilibrului între puterile statului, ar fi factorul politic influent și tocmai de aceea el trebuie scos din calcule când este vorba despre numirea procurorilor șefi de la DIICOT, DNA și de la Parchetul General, contrar opiniei MCV, Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni care îl indică pe Ministrul Justiției a fi factorul politic influent, atât timp cât el este desemnat de partidul politic la putere, situație cu totul diferită de cea a președintelui. Consolidarea statului de drept în România a fost cel puțin în ultimii ani o preocupare deosebită, care a urmărit tocmai acest obiectiv: îndepărtarea politicului de sfera Justiției pentru a asigura indepoendență deplină sistemului judiciar.
Propunerile ministrului Toader ar contrabalansa acest obiectiv și ar diminua chiar și rolul CSM prin trecerea Inspecției Judiciare sub controlul ministerului, adică a factorului politic. Mai mult decât atât,specialiștii au observat că prevederile art . 132 din Constituție sunt cât se poate de explicite când precizează că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea și nu în subordinea ministrului Justiției, concepte care nu se confundă totuși. CSM, mai rezervat însă, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei şi administrator al sistemului judiciar, precum şi în îndeplinirea atribuţiilor de avizare prevăzute de lege, a cerut și el ministrului informații legate de propunerile sale reformatoare, repsectiv privind data până când aceste propuneri, cu motivarea implicită, ar urma să-i fie remise. Pachetul de modificări, așa cum se știe, a atras o serie de reacții, ceea ce l-a determinat pe Tudorel Toader să facă noi precizări, vineri, într-o conferință de presă când a subliniat că așteaptă ca societatea să spună ce este bine și ce nu e bine din ce a propus el.
Cert este că o însemnată parte din societatea civilă percepe aceste modificări legislative prin prisma unor obsedante interese de partid și cheamă în apeluri alarmante la reacții de stradă inclusiv pe rețelele de socializare. Trebuie să ieșim din nou în stradă pentru a opri lovitura pe care fasciștii lui Dragnea o dau împotriva statului de drept. Condamnatul Dragnea vrea să pună mâna pe judecători și procurori, să numească șefii la DNA și Parchetul General și, prin Inspecția Judiciară, să-i hărțuiască pe magistrații care nu se supun PSD, este un astfel de mesaj al internauților pe facebook.
Lasă un răspuns