Capitel ionic descoperit de arheologi la Mangalia

Mangalia, oraşul clădit pe vestigii antice, ne aduce periodic la lumină diferite artefacte de peste 2000 de ani vechime. De data aceasta un nou capitel ionic în foarte bună stare de conservare a fost descoperit de arheologi la sfârșitul anului 2015. Anunţul a fost făcut de către Sorin Colesniuc, directorul Muzeului Callatis. „Am fost deosebit de surprins în momentul în care am descoperit un nou capitel ionic, la o distanţă de 12 metri de locul unde a fost descoperit primul capitel, la adâncimea de 70 de centimetri, în timp ce se săpa un şanţ cu o lăţime de doar 30 de centimetri. Şansele ca eu să descopăr şi acest al doilea capitel erau minime, dar iată că norocul a fost de partea mea. Acest artefact este asemănător cu cel pe care l-am găsit în ziua de 28 octombrie (2015), este realizat tot din calcar de bună calitate, are aceleaşi dimensiuni şi este decorat cu volute, frunze şi ove, identice cu cele sculptate pe primul capitel.  Am certitudinea că ambele elemente arhitectonice făceau parte din arhitectura aceleiaşi clădiri antice.

Lungimea capitelului este de 50 de centimetri, lăţimea de 42 de centimetri, iar înălţimea de 18 centimetri. Dimensiunile, tehnica de lucru şi calcarul de bună calitate, din care au fost confecţionate ambele capiteluri, mă determină să concluzionez că meşterul (cioplitorul în piatră) a fost una şi aceeaşi persoană”, a declarat Sorin Colesniuc. El a mai povestit că ambele capiteluri au fost descoperite în stratul de umplutură, şi nu în complexe arheologice, terenul fiind afectat de locuirea aproape neîntreruptă din ultimele două milenii. „Pământul a fost bulversat mai ales în ultimul secol, ca dovadă fiind numeroasele şanţuri săpate pentru indroducerea reţelelor de apă, canalizare şi curent electric. Am precizat că locuirea a fost aproape neîntreruptă, întrucât, începând cu secolul al VII-lea, după distrugerea cetăţii Callatis de către avari şi slavi, izvoarele istorice şi, mai ales, cele arheologice, privind locuirea cetăţii, lipsesc cu desăvârşire.   În secolul al XIII-lea, pe locul unde în antichitate exista cetatea Callatis, pe o hartă din Pisa apare menţionată, pentru prima dată, denumirea de Pangalia (de la Zeul Pan, cel ce realizează hierogamia sacră cu Mama Gaya Vultureanca; „Pan-Gaya” sau „Pan – Galia”, unde „L” ce apare reprezintă coasa (sica) sau echerul, cu sens de „colțul” ce-l va da lumea; de fapt așa apare și denumirea de Galia, unde la Gaia se adaugă un „L” („Ga (Gaya) – cu un „L” – Ia”); Pliniu cel Bătrân spunea că, la început, orașul s-a numit Acerbis (Acervetis) sau „Cerbates”, numele de Callatis (Calul lui Atis, Cal – Latis, sau Calul care ține cu cele patru picioare ale sale Pământul întins, pentru că altfel Pământul (P – Amin – T) s-ar face sul) primindu-l mult mai târziu; „Cerbates” de la „Cerbul Sharabha”, purtătorul Pomului Cosmic al Vieții – n.a.), iar, în anul 1593, Paolo Giorgi din Ragusa consemnează, pentru prima dată, denumirea de Mangalia („Omul – Ga (Omul Pasăre, Fiul Mamei Gaya) – „L” îl – ia” – n.a.)”, a mai spus cercetătorul Colesniuc. Potrivit acestuia, ideal ar fi ca toată zona să poată fi cercetată şi astfel descoperirile antice să fie puse în valoare, pentru a creşte numărul turiştilor la Mangalia, dar pentru aceasta este nevoie de bani.

Alături de cele două capiteluri, cu prilejul lucrărilor de pe Aleea Teilor din Mangalia, au mai fost descoperite o fântână antică, numeroase fragmente ceramice, două fragmente de piuă („pive”, sau vase din piatră cu pereţii groşi, folosite pentru mărunţit) şi diverse fragmente arhitectonice. Cele două capiteluri ionice descoperite sunt sculptate în calcar și decorate cu volute (așa-numitele coarne de berbec; de fapt un simbol al „cerurilor care se vor face sul”), frunze (de obicei de ciuline, sau spini, ca simbol al „coroanei de spini” a Lumii) și ove (ornamente arhitecturale de forma unei jumătăți de ou; simbol al Oului Cosmic al Marii Mame Gaya Vultureanca, cea care va aduce noua creație, noile forme de viață – credință a Vechii Biserici Valaho – Egipteană a Geților de Aur Primordiali). „În Antichitatea greco-romană existau trei ordine (stiluri) arhitectonice: doric, ionic și corintic. Elementele ordinului ionic, căruia îi aparține capitelul apărut pe Aleea Teilor, sunt: cornișa, friza, arhitrava, capitelul, coloana, baza de coloană și stylobatul (platforma). Capitelul face trecerea dintre fusul coloanei și arhitravă, rolul său fiind acela de a transmite încărcătura de la arhitravă către coloană. Pentru mine, această descoperire este una dintre cele mai importante din ultimii 17 ani, de când particip la cercetările arheologice din zona Mangaliei. Este primul capitel întreg pe care îl descopăr în cetatea Callatis. Un astfel de artefact poate să apară și o dată la 20 de ani sau chiar mai rar. În general, descoperim tot felul de elemente arhitectonice, dar aproape toate sunt în stare fragmentară. Singurul artefact, pe care eu îl consider mai important decât acest capitel, l-am descoperit împreună cu dl dr. Ion Pâslaru, în anul 2005, pe str. Oituz din Mangalia. Este friza cu reprezentări de divinități (Atena, Afrodita, Hera și Poseidon) care se poate vedea, în prezent, în expoziția permanentă a Muzeului „Callatis”. Capitelul l-am transportat deja la muzeu și, după ce îl voi curăța, îi voi da un număr de inventar, îi voi face fișa tehnică, după care îl voi expune în expoziția permanentă a muzeului callatian. Totodată, voi prezenta acest frumos element arhitectonic la sesiunile științifice, colocviile și simpozioanele la care voi participa în perioada următoare și voi publica, în reviste științifice de specialitate, toate detaliile privind: locul descoperirii, încadrarea cronologică, dimensiunile exacte și descrierea în detaliu a elementelor decorative”, a precizat cercetător științific doctor Sorin Marcel Colesniuc. Reprezentanţii Muzeului „Callatis” spun că această descoperire este una dintre cele mai importante din ultimele două decenii. Sperăm la mai multe… (G.V.G.)