Napoca a trecut, în urmă cu un an, la cele veșnice. Părintele Profesor având numai 63 ani și o vechime în preoție de peste 40 ani, iar la catedră și-a desfășurat activitatea ştiinţifică şi teologică de mai bine de 20 de ani. În ultima perioadă a vieţii sale pământeşti, problemele de sănătate s-au acutizat dramatic, iar în noaptea de 28 iulie 2016 Părintele Dorel Man s-a stins din viață, la Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Ierarh Nectarie” din Cluj – Napoca.
Părintele Profesor Dorel Man s-a născut la data 26 ianuarie 1953, în comuna Suciu de Sus, din Ţara Lăpuşului, judeţul Maramureş, ca al treilea copil al lui Gavril, de profesie miner şi Maria n. Pop, croitoreasă.
Dintre strămoşii săi iluştrii îl amintim pe Casian Buda – asasinat la 5 decembrie 1918, înscris pe monumentul eroilor din oraşul Târgu Lăpuş. Fraţi: Aurel, de profesie mecanic agricol şi Ioan, de profesie pădurar.
La 22 mai 1976 se căsătoreşte cu Carolina Iuga, originară din Dobricu Lăpuşului, judeţul Maramureş, asistentă medicală, având trei fiice: Paula Dorina (n. 1977, căs. Nan, licenţiată în Drept, avocat), Anamaria (n. 1978, căs. Popa, de profesie arhitect), Victoria Alina (n. 1982, căs. Grădinar, doctor în Arte vizuale, de profesie pictor bisericesc);
Ca professor şi cadru didactic, Părintele Conf. Univ. Dr. Dorel Man a fost specialist în disciplina Teologie – Pastorală Ortodoxă, Spiritualitate și Duhovnicie.
Activitatea sa didactică și științifică a urmărit, imediat după anul 1991, începând cu primii ani de după reînființarea Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj – Napoca, orizontul unui domeniu nou, care vizează mai ales teologia aplicată, practica teologică și viziunea duhovnicească asupra misiunii tuturor membrilor Bisericii, mai ales a clerului.
În acest cadru şi context, activitatea sa științifică a fost demonstrată de calitatea de autor sau co – autor de volume, de repunerea în circulație a unor texte importante din publicistica unor mari teologi și gânditori creștini din Transilvania, de publicarea a peste o sută de studii de specialitate în reviste de teologie din ţară şi din străinătate, articole, comentarii, recenzii etc.
În altă ordine de idei, Părintele Profesor Dorel Man a fost un eminent cercetător al vieţii, operei şi activităţii ilustrului ierarh – cărturar, academician Nicolae Colan, fiind un distins teolog, profesor, cercetător şi publicist, profund implicat în viaţa universitară clujeană şi în breasla cercetătorilor istoriei Biserici Ortodoxe Române şi a neamului românesc, perspectivă din care îl vom aborda şi noi în acest material omagial – comemorativ, fiindcă Sfinţia Sa este şi va rămâne în continuare, în conştiinţa discipolilor, profilul dascălului cu deschidere spre universal, spre consistenţă şi acrivie ştiinţifică, predată cu foarte multă acuitate şi exactitate, căci avea vaste, avizate şi competente cunoştinţe în cele mai diverse discipline istorice şi teologice!…
Prin urmare, acest, altminteri, trist moment omagial şi eveniment comemorativ, ne oferă, şi de această dată, prilejul şi ocazia de a ne exprima gândurile noastre de preţuire, de gratitudine, de admiraţie şi de respect faţă de teologul, istoricul, profesorul şi Omul Dorel Man, care a fost cunoscut şi recunoscut pentru generozitatea, responsabilitatea, profesionalismul, rigoarea, consecvenţa şi respectul său faţă de rosturile binecuvântate pe care le-a îndeplinit în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului precum şi în viaţa publică locală, regională şi naţională.
Bucuria şi privilegiul de a-l fi avut pe Părintele Profesor Dorel Man printre colaboratorii cei mai apropiaţi ai noştri, a fost sprijinită şi mijlocită de strădania noastră comună, de a cinsti memoria Mitropolitului Ardealului Nicolae Colan.
În acest mod şi context, s-a stabilit o relaţie trainică de solidaritate, colaborare şi sprijin între Părinţii Profesori Alexandru Moraru şi Dorel Man şi cercetătorii istoriei locale, laice şi bisericeşti, de pe meleagurile natale ale ierarhului – cărturar, născut în localitatea Araci din judeţul Covasna. Începutul a fost făcut de Părintele profesor Alexadru Moraru, prin publicarea, în anul 1989, a monumentalei lucrări monografice „La răscruce de vremi o viaţă de om. Nicolae Colan Episcopul Vadului Feleacului şi Clujului 1936 – 1957”.
A urmat apoi volumul „Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan (1893 – 1993)”, Cluj – Napoca, 1995, Editura Arhidiecezana, Cluj – Napoca, lucrare apărută cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit cărturar Bartolomeu Valeriu Anania, şi îngrijită de către Părintele Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru. În paginile acestui volum, împreună cu teologi de seamă ai Bisericii Ortodoxe Române, precum Mitropolitul Ardealului Dr. Antonie Plămădeală, Părintele Acad. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu ş.a., Părintele Profesor Dorel Man a publicat studiul “Personalităţi laice despre Episcopul Nicolae Colan”.
Continuând munca de editare a operei Mitropolitului Nicolae Colan, cu sprijinul domnişoarei Ileana Leuca din Sibiu şi a doamnei Cornelia Costea din Cluj – Napoca – nepoatele Mitropolitului Nicolae Colan, în anii următori, Părintele Profesor Dorel Man a îngrijit şi publicat volumele “Nicolae Colan Arhiepiscop şi Mitropolit al Ardealului – Pastorale”, Editura. Arhidiecezana, Cluj – Napoca, 1995, 283 p., “Nicolae Colan – Teologie şi spiritualitate Ortodoxă”, Editura Presa Universitară Clujeană, 1998, 234 p., “Pastoraţie şi istorie la Episcopul Nicolae Colan în Transilvania, 1940 – 1944”, Editura Renaşterea, Cluj – Napoca, 2007, 269 p., după aceea a editat şi publicat volumul “Mărturii pastorale, culturale şi sociale în Mitropolia Ardealului (1952 – 1989), Editura Limes, Cluj – Napoca, 2013, lucrare în care Vlădica Nicolae Colan ocupă un loc important şi semnificativ.
După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Ioan Selejan – Întâiul, primul Eparhiot al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, s-a creat cadrul instituţional şi logistic necesar pentru intensificarea activităţii de cercetare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud – estul Transilvaniei şi pentru prezervarea patrimoniului cultural şi afirmarea identităţii româneşti.
Numărul mic al preoţilor, profesorilor, muzeografilor, arhiviştilor şi al altor cercetători români din judeţele Covasna şi Harghita, ne-a determinat să stimulăm participarea, la manifestările ştiinţifice şi culturale organizate în cele două judeţe, a unui număr cât mai mare de cercetători din principalele centre universitare ale ţării.
Calendarul sesiunilor, simpozioaneleor, conferinţelor, dezbaterilor organizate anual, sub egida Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi a altor asociaţii culturale româneşti din sud – estul Transilvaniei, cuprinde câteva manifestări devenite tradiţionale, care au loc la Sfântul Gheorghe, Miercurea Ciuc, Topliţa, Covasna, Izvorul Mureşului ş.a., dintre care menţionăm: Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice “Românii din sud – estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie (18 ediţii), Zilele „Andrei Şaguna” (20 de ediţii), Zilele „Nicolae Colan” (20 de ediţii), Zilele „Miron Cristea” (16 ediţii), Zilele “Justinian Teculescu” (zece ediţii), Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului (11 ediţii) ş.a.
Ne-am bucura să ştim că atât contemporanii cât şi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoştinţa şi preţuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este şi înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conştiinţa şi în memoria noastră colectivă, care, ne rugăm lui Dumnezeu să nu fie alterată şi o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii şi înaintaşii noştri dar încercăm, totuşi, să ne facem un act de încurajare şi de optimism şi să credem că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunţat cu veneraţie şi respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni şi care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Veşnic în Împărăţia Sa cea cerească şi veşnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte; rugăciuni cărora ne alăturăm şi noi, dorind din toată inima ca Dumnezeu să îl ierte şi să-l odihnească, să-l numere cu drepţii, în Împărăţia Sa cea Cerească, Sfântă şi Veşnică!…
Prin urmare, nădăjduim, cu toţi, că vom şti, pe mai departe, să ne cinstim înaintaşii aşa cum se cuvine, în continuare, deşi în aceste vremuri, preţuim mai mult pe alţii de oriunde şi de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoşi ori mai senzaţionali!… Şi totuşi, suntem convinşi de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!…
Se cuvine, aşadar, să-i aducem şi acum, la împlinirea unui an, prinos de cinstire şi de recunoştinţă, rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul şi cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locaşurile cele cereşti, în lumina cea neînserată a Slavei Sale, celei fără de sfârşit!…
Lasă un răspuns