„De dorul gorjenilor”

Raluca Elena Căpitănescu este de fel din Târgu Jiu. În copilărie dădea spectacole de muzică populară pentru păpuşi, iar acum câştigă festivaluri naţionale, unde interpretează folclorul de pe plaiurile gorjene dragi. De mică a fost atrasă de muzica populară, astfel că a fost remarcată încă din clasa I de învăţătoarea Maria Pârvulescu, cea care a şi îndrumat-o să studieze muzica. Astfel, din anul următor, Elena s-a înscris la Şcoala Populară de Artă din Târgu-Jiu, unde profesoară de canto i-a fost Camelia Argint, pe care o numea „a doua mamă“. A urmat Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din orașul natal, în prezent urmând cursurile Facultății de Științe Socio – Umane, specializarea Pedagogie muzicală, din cadrul Universității Spiru Haret din București. Spune că aici a întâlnit oameni deosebiţi, iar cei din conducerea facultății au încurajat-o mereu să continue pe drumul pe care şi-l alesese de mică. La Şcoala Populară de Artă din Târgu-Jiu a fost cea de a doua casă a Ralucăi Elena Căpitănescu.

Mă luau cu ei la toate festivalurile de muzică populară. La opt ani am participat la primul spectacol, care a avut loc în preajma sărbătorilor de iarnă. În scurt timp am devenit solista Ansamblului „Maria Lătăreţu“ al Şcolii Populare de Artă şi am început să-mi cumpăr cât mai multe costume populare, îndeosebi din Gorj, strângând vreo 90. Cele mai multe sunt din zona comunei Peştişani. Îmi place să îmbrac la fiecare apariţie un costum diferit“, mărturiseşte Raluca. A participat la numeroase concursuri de muzică populară, câştigând premiu după premiu. Într-un singur an a obţinut  locul I la trei festivaluri naţionale – „Iustina Băluţeanu“, „Pe dunghiţa Jiului“ (Turceni) şi la Festivalul Tineretului de la Godineşti -, dar şi o menţiune la Festivalul Naţional „Ponoare, Ponoare“, organizat în Mehedinţi. Mai putem menționa Locul I la Festivalul de folclor de la Dragotești. Cel mai important este însă trofeul obţinut la ediţia a IV-a a concursului naţional „Rapsodia Românească“. Ce își dorește pentru viitor interpreta? „Am fost invitată şi la diverse emisiuni de folclor, atât pe plan local, cât şi la televiziunile naţionale. Îmi doresc să progresez în carieră, asta însemnând să muncesc cât mai mult, astfel încât să nu-i dezamăgesc pe cei care m-au susţinut până acum“. Îi plac animalele şi de aceea urăşte persoanele care le chinuiesc. În privinţa carierei artistice, ce planuri are? „Vreau să-mi formez un repertoriu cât mai bogat, pentru a mă prezenta la marile festivaluri și să fiu o  colaboratoare a Ansamblului Doina Gorjului.”  Cât de vechi sunt costumele din colecţia ta? „Majoritatea au peste 100 de ani. Unele sunt primite de la străbunica mea şi au fost cusute pe marchizet, cu diferite motive fl orale şi geometrice.” Urmând exemplul profesorilor săi de la Facultatea de Științe Socio – Umane, specializarea Pedagogie muzicală, din cadrul Universității Spiru Haret din București, și-a asumat responsabilitatea de a preda mai departe cunoștințele acumulate și a acceptat să fie la rândul său profesoară la Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu. Aici o secondează la clasa de canto clasic, pe profesoara Camelia Argint. Deşi studiază folclorul românesc şi interpretează astfel de melodii, Raluca iubeşte toate genurile de muzică. O parte dintre melodiile pe care le interpretează sunt preluate din repertoriul Mariei Lătăreţu şi al Mariei Apostol. A cochetat o vreme și cu actoria, jucând în piesa „Pasărea măiastră”, împreună cu Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu. „A fost o piesă excepţională, despre viaţa sculptorului Constantin Brâncuşi”, ne-a mărturisit tânăra artistă. „Pe lângă muzică, îmi place la nebunie şi teatrul, însă voi renunţa pentru că nu mă pot ocupa şi de şcoală şi de folclor, ultimul domeniul fiind extrem de important pentru mine”, a mai completat interpreta. Dintre cântecele sale îndrăgite déjà de către ascultători putem menționa: „Fuse-i cu neica la joc”, „Măi neicuță, măi gorjene”, „De dorul gorjenilor”, „În pădure la Lerești”, etc.

Raluca Elena Căpitănescu se descrie ca fiind o persoană comunicativă, deschisă, şi ascultătoare. Folosind și talentul actoricesc în concertele sale, ea aduce un plus de imagine interpretării muzicii populare „clasice”. Se mai folosește pentru acest plus de imagine și de costumele populare vechi din colecția sa impresionantă, cele ce păstrează tezaurizată zestrea ancestrală a tradițiilor noastre românești autentice. Astfel Raluca, prin acest mod de prezentare a folclorului pe care l-a tezaurizat, va reuși să capete în timp o notă de originalitate care pe viitor se va aduna într-o aură specifică numai ei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*