Triumful forţelor sumbre
România este în pericol, interesele naţionale române, ordinul constituţional au fost trădate, Transilvania a fost vândută – de aceste strigăte de durere răsună, de o zi şi jumătate, ţara şi parlamentul, acestea sunt trâmbiţate de posturi de televiziune, publicaţii, indiferent de tabăra politică pe care o susţine fiecare. Pericolul maghiar a luat proporţii serioase, ca atare, criza guvernamentală abia mai constituie o temă de discuţii. De ce se întâmplă toate acestea? Deoarece UDMR a stabilit drept condiţii pentru câştigarea susţinerii sale adoptarea anumitor norme juridice care figurează în programul, inclusiv printre promisiunile uniunii. Nu a cerut autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, şi-a dorit doar extinderea drepturilor lingvistice, ca arborarea drapelului secuiesc să nu reprezinte un delict, iar 15 martie să devină o zi de sărbătoare oficială pentru maghiari. Lucruri care se conformează cu angajamentele internaţionale asumate de România, şi care sunt de fapt absolut fireşti în orice ţară normală. Ura izbucnise într-o formă atât de diversă, cu atâta furie elementară, încât ar fi devenit invidios chiar şi naţionalist-comunistul Ceauşescu. Panglici tricolore apăruse în parlament, cântece patriotice fusese intonate în sala de şedinţe, iar alţii dăduse dovadă, pe reţelele de socializare, de sentimentul lor profund de dragoste faţă de ţară, ca să vadă ţara şi lumea întreagă că ei nu aparţin de cercul trădătorilor. Fusese răspândite din ce în ce mai multe minciuni despre cei sute de mii de români executaţi pe vremea revoluţiei din 1848, despre faptul că, în cazul în care va trece propunerea UDMR, cunoaşterea limbii maghiare va deveni obligatorie şi la Bucureşti. Nu s-a găsit nicio o voce raţională care să explice care este de fapt esenţa normelor juridice incriminate. Nimeni nu a îndrăznit să rişte să poarte stigmatul de mercenar al maghiarilor. UDMR a încercat să îndeplinească ceea ce şi-a asumat: să extindă într-o oarecare măsură, prin mijloace parlamentare, drepturile – destul de ştirbite – ale maghiarimii din Transilvania. Pe lângă cele două norme juridice amintite, a fost scoasă şi legea privind minorităţile. Toate sunt nişte dispoziţii care nu-i privează pe nimeni de nimic, însă datorită lor ţara asta ar fi putut deveni mai viabilă şi pentru maghiari. Pentru români însă este inacceptabil chiar şi acest lucru. Suntem aici, în România din 2017, unde situaţia minorităţilor a fost soluţionată în mod atât de exemplar. Poate fi generat, doar în câteva ore, un antimaghiarism care evocă sumbra epocă medievală, şi care împinge UDMR-ul din poziţia câştigătoare în cea a pierzătorului absolut, transformă comunitatea noastră în duşmanul public numărul unu. Este clar deja că, în viitorul apropiat, nu va exista nicio şansă pentru adoptarea proiectelor aflate acum pe ordinea de zi, politica paşilor mici a ajuns în impas. Si unde sunt încă obiectivele cu adevărat importante, indispensabile în privinţa dăinuirii noastre? Ar fi timpul să se reflecteze puţin asupra problemei: merită urmărită calea respectivă sau ar trebui experimentată în sfârşit aplicarea unei politici mai radicale, bazată pe proteste, nesupunere civică. Oricum nu prea vom mai avea ce să pierdem.
Sursa: Haromszek nr. 8127 din 21.06.2017, autor Farkas Reka
Xenofobie şi isterie
În ultimele zile, atmosfera antimaghiară şi discursurile xenofobe au căpătat în România dimensiuni îngrijorătoare. In toiul unei crize politice naţionale, elita politică română apelează din nou, cu aportul semnificativ al presei, la cartea maghiară şi întoarce opinia publică împotriva comunităţii maghiare din România. In loc să se concentreze pe criza din interiorul celui mai mare partid parlamentar, PSD, şi pe potenţialele consecinţe ale acesteia, presa a distras foarte rapid atenţia opiniei publice de la acest lucru prin răspândirea unor minciuni şi atacarea comunităţii maghiare prin îndemnări xenofobe. In mesajul său de pe Facebook, presărat cu minciuni şi exagerări, Băsescu afirma că ziua de 15 martie este jignitoare pentru români.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 118 din 26.06.2017, autor Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre
Pericolul regionalizării nu a fost înlăturat
Pericolul reformei administrative antimaghiare nu a fost înlăturat – este titlul comunicatului emis de biroul de presă al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), care prezintă sentinţa judecătorească definitivă în procesul intentat de Izsak Balazs, liderul CNS, din cauza caracterului discriminatoriu al declaraţiilor făcute pe marginea planurilor de regionalizare. Se aminteşte că procesul a fost intentat împotriva Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, premierului de pe vremea respectivă, Victor Ponta, respectiv împotriva lui Crin Antonescu şi a lui Liviu Dragnea, învinuindu-i de afirmaţii, referitoare la reorganizarea administrativă a României, care îi discriminează în mod negativ pe maghiari. Mai exact, respectivii conducători ai ţării au promis că după reforma administrativă, nu va exista în România o regiune populată de majoritari maghiari. Având în vedere că, pe teritoriul României există mai multe regiuni cu tradiţii istorice şi culturale, în care maghiarii formează majoritatea, afirmaţia respectivă a reprezentanţilor de rang înalt ai puterii de stat a prevestit discriminarea negativă a comunităţii maghiare – se precizează în comunicat. Tocmai pentru acest motiv, preşedintele CNS (n.r. – Reclamantul) a sesizat CNCD, care însă a încercat să ascundă în spatele libertăţii cuvântului manifestarea discriminatorie a autorităţilor puterii de stat. Reclamantul a contestat la Curtea de Apel Bucureşti hotărârea adoptată de CNCD în data de 2 octombrie 2013. Cu ocazia dezbaterii din 2 octombrie 2014, instanţa a respins acţiunea intentată, iar în luna mai a.c. – Prin sentinţă definitivă – şi recursul. Atât consiliul pentru combaterea discriminării, cât şi instanţa au trecut cu vederea de faptul că drepturile fundamentale ale omului, cum este şi libertatea cuvântului, li se cuvin persoanelor şi nu autorităţilor puterii de stat. Instanţa a respins şi solicitarea reclamantului ca acest caz să fie transferat spre deliberare către Curtea Europeană de Justiţie. Dreptul comunitar oferă posibilitate pentru acest lucru, dacă instanţa dintr-o ţară-membră dezbate un caz care necesită o interpretare juridică europeană. CNS a atras atenţia CNCD şi a Curţii de Apel Bucureşti asupra faptului că reprezentanţii în funcţii de conducere ai puterii de stat din România au promis nu numai discriminarea negativă a comunităţii maghiare, influenţând instituţiile reorganizării administrative, ci prin această atitudine au lezat grav şi angajamentele asumate de România la nivel internaţional. Răspunsurile transmise de reclamaţi, respectiv sentinţa definitivă – a cărei motivare nu fusese înmânată deocamdată – semnalează clar că România nu a renunţat la o formă a reorganizării administrative care urmăreşte o politică de asimilare şi care este una în mod deschis antimaghiară – este concluzia. În comunicatul emis de biroul de presă al CNS se evidenţiază: hotărârea judecătorească este un avertisment pentru fiecare dintre noi că, folosindu-ne de toate mijloacele care ne stau la dispoziţie, trebuie să ne pregătim de o astfel de situaţie.
Sursa: Haromszek nr. 8131 din 26.06.2017
Pedagogii sunt aşteptaţi pe Pământul Ceangăiesc
Pe măsură ce învăţământul maghiar s-a extins în satele ceangăieşti din Moldova, tot mai mulţi tineri din Ţinutul Secuiesc şi din zonă au lucrat la acest program, în prezent ei reprezentând două treimi din cei 45 de profesori. Pentru învăţământul after school încă mai există persoane interesate din Ungaria – a informat Marton Attila, coordonatorul programului de studiu al ceangăilor maghiari din Moldova. Pentru următorul an de învăţământ, Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (UPMR) scoate la concurs opt locuri rămase libere. Anul acesta vor absolvi primii bursieri ai liceului pedagogic care au contract pe şase ani cu Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (UPMR). Timp de trei ani, tineri din Moldova au primit sprijin pentru a obţine o diplomă în cadrul secţiei din Odorheiu Secuiesc a Universităţii de Ştiinţe „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. Aceştia vor trebui, pentru alţi trei ani, să predea în învăţământul cu predare în limba maghiară. In prezent, programul de învăţământ în limba maghiară funcţionează în 29 de sate ceangăieşti din Moldova, prin Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), cu sprijin oferit de statul ungar. La acest program participă aproximativ 2.000 de elevi.
Sursa: Haromszek nr. 8142 din 08.07.2017, autor Fekete Reka
Desemnarea noilor conduceri ale scaunelor secuieşti
Consiliul Secuiesc din Sfântu Gheorghe şi Consiliul Secuiesc din scaunul Sepsi şi-au reales conducătorii aflaţi în funcţie şi până acum. Şedinţele pentru reînnoirea conducerii au avut loc miercuri după-amiază. In fruntea Consiliului Secuiesc din Sfântu Gheorghe îşi vor continua munca Csinta Samu, în calitate de preşedinte, şi Petho Istvan, în funcţia de vicepreşedinte. Din cei 18 delegaţi unul s-a retras pe motive medicale, în locul acestuia fiind ales Palffy Bela. Preşedinte al Consiliului Secuiesc din scaunul Sepsi va fi, şi în anii următori, tot Gazda Zoltan, munca acestuia fiind sprijinită de un nou vicepreşedinte în persoana lui Babos Zoltan. Membrii din scaunul Sepsi ai Comisiei Permanente vor fi şi pe viitor Csinta Samu, Ferencz Csaba şi Tulit Attila. La unul din punctele ale raportului prezentat de Gazda Zoltan s-a generat o dispută mai mică. Mai mulţi i-au cerut socoteală deputatului Kulcsar-Terza Jozsef, delegat CNS din scaunul Sepsi, despre înaintarea în parlament a statutului de autonomie. In final, acesta a primit o nouă amânare până în toamnă pentru a-şi înfăptui promisiunea. A reieşit şi faptul că CNS se confruntă cu probleme financiare serioase, motiv pentru care s-a propus înfiinţarea unei reţele interioare, care să ajute la crearea bazei materiale necesare. Conform ideii lansate, această reţea ar putea ajunge la un număr mare de membri ai comunităţilor secuieşti, care să vrea să contribuie cu sume nesemnificative – oferind în mod sistematic donaţii chiar şi în valoare de doar 1 leu – la funcţionarea CNS, la organizarea manifestărilor formaţiunii. Această posibilitate este asigurată şi de Fondul Autonomia din Ţinutul Secuiesc, un sistem transparent, care îi promovează pe susţinători şi care dă publicităţii în permanenţă modul în care sunt cheltuiţi banii – s-a precizat.
Sursa: Haromszek nr. 8147 din 14.07.2017, autor Fekete Reka
În opinia lui Semjen Zsolt, a demarat un oarecare dialog / La un pas de autonomie
Tusvanyos este un simbol al dăinuirii maghiare, pentru că aceasta este o întâlnire nu numai a maghiarilor transilvani, ci a întreg Bazinului Carpatic – ne-a declarat vicepremierul ungar Semjen Zsolt la Tusvanyos. In opinia sa, Tusvanyos este o bună ocazie pentru inventarierea celor mai importante probleme de politică naţională şi tot aici se derulează la un oarecare nivel şi un dialog româno-maghiar. In planul politicii naţionale există rezultate uriaşe – a notat Semjen. De exemplu, comparativ cu anul 2010, sprijinul în domeniu este de zece ori mai mare, iar în privinţa naturalizării, zilele trecute a fost depusă cererea cu numărul un milion pentru acordarea cetăţeniei. Asta înseamnă că 845.000 de maghiari au depus deja în Bazinul Carpatic jurământul pentru cetăţenie, alţi 120.000 şi-au recăpătat cetăţenia în diasporă, iar 35.000 de cereri au fost respinse. In legătură cu vizita preşedintelui român Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, Semjen Zsolt a spus că tot ceea ce merge în direcţia autonomiei este bine, iar ceea ce vine să i se opună, este prost. A fost un schimb de drapele. Este un lucru mare că preşedintele a folosit cuvântul schimb: el a primit un drapel secuiesc şi a dat unul românesc – acest lucru este un fel de acceptare. Pe de altă parte, a ascultat în picioare imnul secuiesc – lucru pe care noi îl apreciem- şi, ceea ce este cel mai important – deşi unii au comentat spunând că respinge autonomia etnică -, a afirmat că sprijină autonomia regională şi autonomia autoguvernamentală – a subliniat vicepremierul ungar. Semjen a precizat că locuitorii din Ţinutul Secuiesc nu cer autonomie etnică, ci teritorială, iar dacă preşedintele român acceptă autonomia regională şi autodeterminarea autoguvernamentală prin care localnicii să spună cu cine să fie împreună într-o regiune, deja am ajuns la autonomia teritorială. Cred că a fost demarată o discuţie pe această temă şi există deja un concept de autonomie pe care românii nu îl resping şi care este sprijinit de către preşedintele statului. Iar dacă într-adevăr el sprijină autonomia regională, nu mai este decât un pas până la sprijinirea autonomiei teritoriale. Pentru noi, tot ce merge în direcţia dialogului este ceva bun. Cred că nu ne putem face iluzii exagerate cu privire la vizita de aici a preşedintelui Johannis, însă ceea ce a ieşit din toată această vizită este pozitiv – a concluzionat Semjen Zsolt.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 136 din 20.07.2017, autor Kiss Edit
Trebuie afirmat că este nevoie de autonomie
Benedek Erika, preşedinta organizaţiei din Bazinul Baraolt a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), consideră că vizita lui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc a fost una benefică, şi şi-a exprimat speranţa că şeful statului ne-a vizitat nu numai în speranţa voturilor din partea comunităţii noastre, ci vrea într-adevăr să ne cunoască problemele. Politicianul sub culorile partidului popular şi-a exprimat satisfacţia cu privire la faptul că edilii, cărora li s-a acordat cuvântul cu ocazia întâlnirii, nu au bătut câmpii, ci au precizat că pe membrii comunităţii noastre îi doare faptul că statul aplică faţă de noi un dublu etalon, nu ni se cuvin aceleaşi drepturi de care dispun membrii naţiunii majoritare, se poate remarca faptul că suntem cetăţenii de cine ştie al câtelea rang ai ţării. Mă bucur că, de data aceasta, pe lângă nemulţumirile exprimate cu privire la faptul că suntem împinşi în plan secund din punct de vedere economic, iar investiţiile infrastructurale ne ocolesc, reprezentanţii din Ţinutul Secuiesc ai UDMR au afirmat limpede că pentru noi nu există altă cale decât cea a înfăptuirii autodeterminării depline – a declarat Benko.
Sursa: Haromszek nr. 8152 din 20.07.2017, autor Hecser Laszlo
Utilizarea limbii materne: favoare sau drept?
În cadrul discuţiilor purtate miercuri, la Tusvanyos, sub titlul Bilingvism legat fedeleş, au fost abordate teme cum ar fi bilingvismul la nivel autoguvernamental şi în comunicarea între diferite instituţii, utilizarea limbii materne, dar şi lezarea drepturilor. Concluzia conferenţiarilor a fost aceea că soluţia ar fi ca limba maghiară să devină limbă oficială regională, iar acest lucru să fie prevăzut şi în constituţie. Primul care a luat cuvântul a fost Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, care a menţionat că au constituit o echipă de lucru pentru promovarea, răspândirea posibilităţii utilizării în scris a limbii materne, au tradus formulare, iar în cazul în care primarii i-au adresat scrisori în limba română, el le-a răspuns în maghiară, ca atare, s-a ajuns treptat ca între instituţii, comunicarea să se deruleze în limba maghiară, şi încearcă să facă acest lucru şi cu locuitorii, precum şi cu alte instituţii. In opinia lui Borboly, circul generat de politicienii şi presa din Bucureşti, dar şi fondurile restrânse, frânează înfăptuirea bilingvismului. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a atras atenţia că în timp ce legea administraţiei publice locale asigură posibilitatea utilizării limbii materne, acest lucru nu este valabil şi la nivelul administraţiei publice centrale. Există posibilitatea de a se adresa în limba maghiară către consiliul local, dar nu şi către direcţia de sănătate publică – a arătat edilul, subliniind că sunt şi dintre aceia care aplică legile cu rea-intenţie, cum sunt prefectura, curtea de conturi. Se confruntă cu plângeri de ordinul milioanelor – a spus Tamas -, se află în procese care durează ani întregi şi din cauza cărora au umblat şi la consiliul pentru combaterea discriminării sau la direcţia anticorupţie. In ceea ce priveşte probleme interne, Tamas a precizat: 95% din angajaţii administraţiei judeţene din Trei Scaune sunt de etnie maghiară, însă nimeni nu cunoaşte perfect limbajul de specialitate în maghiară şi română – lucru pe care-l recunoaşte şi personalul. Bilingvismul presupune cheltuieli în plus, însă degeaba au solicitat, nu a fost asigurată baza materială necesară în acest sens – a adăugat edilul. Soluţia ar fi ca pe lângă limba română, să devină limbă oficială şi maghiara în Ţinutul Secuiesc, respectiv în cadrul unităţilor administrative în care procentul comunităţii maghiare depăşeşte 20%. Nu este un răspuns acela că legea fundamentală nu asigură posibilităţi în acest sens. Constituţia şi legile trebuie adaptate la traiul nostru, nu invers. Reprezintă parte din sistemul juridic intern al României şi convenţiile internaţionale care recomandă clar soluţia introducerii limbii minoritare regionale – a conchis Tamas Sandor. Mulţimea problemelor vizând utilizarea limbii minoritare cu care se poate confrunta zi de zi, este inimaginabilă pentru unul din Europa Occidentală – a fost replica lui Magyar Anna, vicepreşedinta Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, la prezentările susţinute de liderii autoguvernamentali. In calitate de raportor, monitorizează modul în care sunt respectate cele prevăzute în Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, ratificată şi de România, şi a putut constata că, în cazul ţării noastre, în ceea ce priveşte utilizarea limbii maghiare, există o diferenţă serioasă între abordarea de principiu şi punerea în practică.
Sursa: Haromszek nr. 8153 din 21.07.2017, autor Demeter Virag Katalin
Școli maghiare în pericol / Strategii există, trebuie să se acţioneze
În Cortul Kos Karoly de la Universitatea Liberă de Vară de la Balvanyos s-a desfăşurat ieri (20.07) dezbaterea intitulată Şcolile noastre maghiare în pericol – lipsa efectivelor sau a strategiei?. Dezbaterea pe teme de învăţământ, care promitea multe, a fost moderată de Csiky Csengele, reprezentantă a comunităţii părinţilor elevilor Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş, conducătoare a grupului de părinţi Civili pentru Şcoala Catolică. In opinia sa, legea învăţământului din România este confuză şi contradictorie. După cum a mai spus, validarea drepturilor ar avea nevoie de o solidarizare mult mai mare decât cea de acum. A propus ca participanţii la dezbatere să formuleze o declaraţie de intenţie, un fel de proclamaţie pentru remedierea situaţiei învăţământului în limba maghiară. Conferenţiarii invitaţi s-au plâns că au fost elaborate o grămadă de strategii educaţionale, însă nu au fost transpuse în practică, şi că lipsesc proiectele pe termen mediu şi lung. Burus-Siklodi Botond, preşedintele Uniunii Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), a fost singurul care a spus deschis că proiecte şi strategii există, însă lipseşte coordonarea unitară, în care fiecare parte vizată să îşi asume răspunderea şi să şi întreprindă demersurile necesare în domeniul dat. Csaky Csongor, secretarul general al Asociaţiei Rakoczi din Ungaria, a spus că mulţumită programelor asociaţiei, în anii care au trecut a crescut numărul celor aleg şcoli cu predare maghiară în Bazinul Carpatic. Andrasi Benedek, consilierul pe probleme de învăţământ al Bisericii Unitariene Maghiare, a declarat că legea învăţământului nu se concentrează pe conţinutul educaţional, ci pe buget, banii fiind cei care definesc strategiile centrale, nu îmbunătăţirea calităţii învăţământului. Erdei Ildiko, directoarea Liceului Teoretic Bartok Bela din Timişoara, unul dintre membrii de bază ai programului diaspora din judeţul Timiş, a afirmat că nu este bine ca în domeniul educaţiei, strategiile să fie gândite separat pentru maghiarii din zone compacte şi separat pentru cei din diasporă. Ferencz S.Alpar, directorul Scolii generale Jozsef Attila din Miercurea Ciuc, membru al grupului de propuneri strategice al UPMR, a fost de părere că ministerul educaţiei este prea mult preocupat de posibilităţile de ordin financiar ale educaţiei şi mai puţin de conţinutul educaţional. Pentru dezvoltarea învăţământului în limba maghiară este nevoie de voinţă politică şi mijloace economice, pe care nu le putem aştepta de la naţiunea majoritară, deoarece ea nu are interesul ca învăţământul în limba maghiară să se dezvolte -a subliniat Orosz Ildiko, preşedinta Uniunii Pedagogilor Maghiari din Ucraina Subcarpatică, rector al Scolii Superioare Maghiare din Ucraina Subcarpatică Rakoczi Ferenc al II-lea. Participanţii la dezbaterea din Cortul Kos Karoly nu au lămurit dacă proiectele strategice sunt cele care lipsesc sau programele de acţiune, motiv pentru care am discutat cu preşedintele UPMR. Burus Siklodi Botond: Ar fi nevoie de un consiliu al învăţământului public, în care să se regăsească toate părţile vizate. Ar trebui înfiinţate ateliere ale acestuia, echipe de lucru, care să se ocupe de finanţare, de eventualele variante pentru modificarea legii, de conţinutul învăţământului. Capitolul despre învăţământul minorităţilor din legea învăţământului din 2011 a fost o piatră de hotar, însă nu trebuie să renunţăm la el, conţinu tul lui nu trebuie să sufere modificări cu preţul niciunui pact politic. Mă tem că se pregăteşte eliminarea lui, sunt semnale că vor lua naştere nişte înţelegeri politice, însă nu suntem informaţi. Pentru a avea sentimentul că suntem cooptaţi în luarea deciziilor, ar trebui să fim întrebaţi şi noi, numai că nu prea se întâmplă acest lucru.
Sursa: Haromszek nr. 8153 din 21.07.2017, autor Fekete Reka
Va exista diviziunea muncii între partidele maghiare transilvane? / Dezbatere Toro-Porcsalmi, la Tusvanyos
Concluzia dezbaterii susţinute, la Tusvanyos, de către preşedintele PPMT, Toro T.Tibor, şi preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, este că între cele formaţiuni politice este nevoie de dialog, de un fel de diviziune a muncii, fiind importantă şi înfiinţarea unui grup de acţiune care să colaboreze în probleme importante, deoarece unitatea organizatorică din anii 90 nu poate fi reînviată. Aceasta a fost prima ocazie în care liderii celor două formaţiuni politice au purtat o dezbatere publică. Un beneficiu concret al dezbaterii a fost acela că alături de EFA, Alianţa Liberă Europeană, PPMT sprijină campania de semnături demarată de curând pentru iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack. Cei doi politicieni au fost abordaţi de trei jurnalişti: Kozan Istvan, Cseke Peter Tamas şi Makkai Jozsef. Printre primele întrebări adresate a fost cea referitoare la motivul prezenţei masive a UDMR la ediţia din acest an a Tusvanyos. Toro T.Tibor a subliniat că tabăra a fost întotdeauna o tabără deschisă şi le-au trimis invitaţii conducătorilor UDMR, însă, aceştia nu le-au onorat de fiecare dată. In opinia lui Porcsalmi Balint, şi clarificarea relaţiilor dintre UDMR şi FIDESZ a avut o contribuţie la prezenţa mai puternică a UDMR la Tusvanyos. Poate exista un dialog la nivel instituţional între cele două partide? In opinia lui Toro T. Tibor, unitate organizatorică specifică odinioară vieţii publice maghiare din Transilvania nu poate fi reînviată, însă, va trebui să se străduiască în scopul înfiinţării unui grup de acţiune, pentru împărţirea sarcinilor – amintind, ca exemplu, vizita preşedintelui Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, făcând referire şi la scrisoarea deschisă a preşedintelui PPMT, Szilagyi Zsolt, precum şi la problemele regiunii, ridicate de edili. Porcsalmi Balint susţine că ar trebui stabilite convenţii clare, împărţind astfel sarcinile – amintind de iniţiativa Minority SafePack şi solicitând sprijinul PPMT în campania de strângere de semnături. Reacţia lui Toro T. Tibor a fost imediată, şi a afirmat, după cum subliniase anterior, că într-un fel, iniţiativa este un produs spiritual al Taberei Tusvanyos, deoarece problema a fost abordată în cadrul Universităţii Libere de Vară chiar în momentul posibilităţii lansării iniţiativelor europene, astfel că vor sprijini iniţiativa, câştigând şi susţinerea Alianţei Libere Europene EFA. Opiniile lor au fost diferite în ceea ce vizează instituţionalizarea dialogului. In soarta Forumului Maghiar de Mediere, Porcsalmi Balint a spus că este nevoie de dialog, însă, trebuie clarificat scopul, iar accentul va trebui pus pe colaborare. În schimb, Toro T.Tibor a subliniat importanţa dialogului, deoarece în privinţa problemelor serioase, căruţa nu ar trebui trasă în două direcţii, aşa cum se întâmplă în problema autonomiei. Numitorul comun ar trebui să fie un grup de acţiune, pentru care ar fi necesară o colaborare, care se poate realiza datorită unei relaţii de parteneriat. Toro T.Tibor a amintit programul din campania PPMT, forma federativă bazată pe regiuni istorice, susţinând că, în cazul UDMR, sloganul nu se intersectează cu fapte. Porcsalmi a afirmat că programul lor conţin măsuri concrete, care au ca scop revigorarea Transilvaniei, şi a atras atenţia asupra importanţei comunicării cu partea română, amintind că ultima isterie antimaghiară a venit tocmai din partea deputaţilor români transilvani. Toro i-a răspuns că alianţa nu cu partidele româneşti trebuie realizată, acestea vor centralizare, urmăresc interesele de la Bucureşti, ci trebuie căutaţi parteneri în sfera regionaliştilor români din Transilvania – recunoscând însă, că aceştia sunt destul de puţini la număr. Porcsalmi Balint a spus că înfiinţarea unui partid transilvănean regional cu care să se poată alia este o utopie. Cei doi politicieni au fost însă de acord că anul 2018 – când în România se vor desfăşura ample festivităţi de stat centenare – reprezintă noi provocări pentru comunitatea maghiară din Transilvania, pentru care sfera politică va trebui să se pregătească din timp. Porcsalmi Balint susţine că din moment ce nu există un proiect naţional serios, care să domine centenarul, golul va fi umplut cu sloganuri patriotice, eventual cu retorică antimaghiară. Toro T. Tibor vede la fel problema şi a propus ca partidele maghiare, elita spirituală şi cei din Ungaria să elaboreze o strategie comună concentrându-se pe faptul că centenarul poate fi nu doar o sursă de pericol, ci şi o şansă: un nou început – pentru că presiunea mare poate consolida şi rezistenţa, solidarizarea.
Sursa: Haromszek nr. 8154 din 22.07.2017, autor Farcadi Botond
Devine regionalismul mai puternic în România?
Are vreo şansă regionalizarea în România din moment ce observăm zilnic existenţa unui curent contrar, iar conceptul de Europă a regiunilor pare să uzeze în UE din cauza noilor provocări? Care este situaţia mişcărilor regionaliste din România, ce consecinţe are în România politica de omogenizare-uniformizare dusă de 100 de ani, ce şanse are autonomia din Ţinutul Secuiesc, din Banat, cea transilvană? Acestea şi altele asemănătoare au fost chestiunile abordate de participanţii la dezbaterea intitulată Regionalism în consolidare, România regiunilor, desfăşurată în Cortul Kos Karoly. Nu a fost omisă nici analizarea vizitei efectuate de preşedintele Klaus Iohannis în Tinutul Secuiesc. Participanţii la dezbaterea moderată de redactorul-şef al portalului clujean Foter, Papp Attila Zsolt, au fost buni cunoscători ai mişcărilor regionaliste sau poate chiar portavocile acestora: politologul Bakk Miklos, Florian Răzvan Mihalcea – preşedintele Societăţii Timişoara, şi Fancsali Erno, preşedintele PPMT Cluj. Conferenţiarii au convenit că regionalizarea este condamnată la succes şi în România, însă nu se ştie când anume se va întâmpla acest lucru. Papp Attila Zsolt a atras atenţia asupra faptului că în UE se polemizează azi despre două concepte: Uniunea federativă şi alianţa statelor naţionale, iar în toiul acestei lupte, conceptul de Europă a regiunilor pare să se uzeze. Florian Răzvan Mihalcea a schiţat consecinţele nefaste ale centralizării şi omogenizării care durează de 100 de ani şi strădaniile de descentralizare. Fancsali Erno a afirmat că regionalizarea este condamnată la succes şi în România, azi se poate vorbi mult mai deschis pe această temă şi până şi preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, cu ocazia vizitei sale în Ţinutul Secuiesc, importanţa acesteia. Despre mişcările regionaliste din România a reieşit că aceste strădanii încă mai trebuie să îşi întărească forţele. Mişcări civile există în Transilvania şi Banat, în schimb nu există un partid regional, un partid transilvan. Mişcarea autonomistă a regiunilor multietnice este abia la începuturile sale, iar în acest context, mişcarea autonomistă din Ţinutul Secuiesc este mult mai avansată. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc şi afirmaţia acestuia, cum că autonomia etnică este inacceptabilă, a iscat o mică dispută printre conferenţiari. Dacă Fancsali Erno a apreciat faptul că preşedintele a vorbit despre importanţa regionalizării, Florian Răzvan Mihalcea a subliniat că din cauza respingerii conceptului de autonomie, preşedintele nici nu ar fi putut spune altceva, pentru că ar fi fost desfiinţat. Bakk Miklos a fost de părere că prin trâmbiţarea conceptului de autonomie etnică, Iohannis refuză de fapt dialogul printr-un şiretlic retoric.
Sursa: Haromszek nr. 8160 din 29.07.2017, autor Farcadi Botond
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Lasă un răspuns