Tabăra Internaţională de Arheologie organizată în situl de la Polocin, comuna Pogoneşti, în vara anului 2015, la care au luat parte 18 liceeni şi studenţi din opt ţări, a avut rezultate mai mult decât îmbucurătoare. Aici au descoperit în urma unor săpături arheologice sistematice, trei locuințe cu pereți din lut, o agrafă (fibulă), o amforă romană și o monedă cu o vechime de aproximativ 1.600 de ani, în zona comunei Pogonești (localitatea Polocin), din județul Vaslui. „Locuințele de suprafață descoperite sunt specifice culturii Sântana de Mureș – Cerneahov, fiind amplasate la aproximativ 400 de metri de necropolele din același secol IV. Inventarul obiectelor găsite în locuințe este destul de sărac, dar ne oferă date importante despre ceea ce înseamnă cultura amintită și despre perioada de început a formării poporului român”, a declarat directorul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, Mircea Mamalaucă, coordonatorul acestor cercetări.
În aceeași zonă au mai fost descoperite în trecut două necropole cu 14 și respectiv 21 de morminte. Acest fapt „semnala” posibilitatea existenței unei așezări civile sau a unei fortificații. Descoperirea de pe islazul din localitatea Polocin (comuna Pogonești) este urmarea activităților întreprinse în cadrul unui proiect mai amplu, inițiat de către „Clubul Rotary” din Bârlad, cu sprijinul universităților „Al. I. Cuza” din Iași și „Dunărea de Jos” din Galați, fiind coordonate de prof. Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Tabăra arheologică de aici se bucură și de prezența unor elevi și studenți din peste șapte țări europene. După descoperirea celor două necropole din secolul IV d. Hr. în afara localității Polocin, comuna Pogonești, arheologii bârlădeni au fost convinși timp de 20 de ani că în acea zonă trebuie să fie și o așezare.
„Avem bucuria de a fi găsit și așezarea aferentă celor două necropole. Așa este firesc, ca alături de necropolă să găsești și așezarea. Am făcut cercetări timp de 20 de ani și, în sfârșit, putem spune că am descoperit-o. Deocamdată am scos la lumină doar o locuință, dar cu siguranță, în anii care urmează, atunci când sperăm ca această cercetare sã aibă un caracter mai amplu, să reușim să identificăm întreaga așezare. Studiind atât așezarea, cât și necropola, ne putem face o imagine mai completă asupra a ceea ce înseamnă secolul IV și ce înseamnă comunitatea din acest areal. Această descoperire este importantă pentru că vine în completarea a ceea ce am scos la lumină în anii anteriori. Dacã necropola ilustrează conservatorismul, tradiția și obiceiurile care s-au transmis de-a lungul generațiilor, așezarea este cea care arată dinamismul unei comunități”, a declarat prof. Mircea Mamalaucă.
În anul 2002, săpăturile arheologice au scos la iveală 14 morminte (cinci de incinerație și nouă de înhumație). Un an mai târziu, în cadrul unei campanii derulate în intervalul august – noiembrie, cercetările s-au extins. Cu această ocazie au mai fost descoperite 21 de morminte și trei gropi, probabil rituale. Dintre acestea, șapte aparțin unor copii, de vârste foarte mici, așa cum o arată resturile osteologice. De asemenea, în unele morminte au fost descoperite lucruri foarte bine conservate: un pahar de sticlă, o strachină de mici dimensiuni, vase ceramice, o fusaiolă din lut, două fibule din bronz, un pieptene din corn de cerb și un colier din mărgele de sticlă de culoare albastră (a.s.v. Zeii geți cu ochi albaștri – Ochiul a toate văzător). Numele de „Polo – cin” poate veni de la „polo” = „glob, globular” (gr. polos ; pol, boltă cerească”; celulă globulară formată în timpul diviziunilor de maturație a oului; sin. globul polar), cu sens de „Cinul – Polo” („cin” ca ordin preoțesc, sau călugăresc). De asemenea numele de „Vaslui” poate veni de la „Vasul – Lui” (ca și în cazul „Aleluia”, cu înțeles de „Ale-lui – A”, sau „ale unui nou început”), ca Vas al Creației (Cazan, Căldărușă, Amforă, Vas ritualic) aparținător de altcineva care va veni după el (Zeul Manco Capac). Simbolistica acestor denumiri vine din vremuri străvechi, vremuri ale Vechii Religii Valaho – Egiptene a Geților de Aur primordiali, din care au derivat apoi celelate religii. După restaurare și conservare, artefactele descoperite aici vor îmbogății colecțiile Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. (G.V.G.)
Lasă un răspuns