Muzeul Național al Unirii Alba Iulia are în colecțile sale de artefacte și un obiect deosebit. Este vorba despre o armă dacică, un pumnal curb de tip sica, ce face parte dintr-o serie de arme şi unelte, descoperită întâmplător de către Tudor Ponoran, fiul primarului din Zlatna, în anul 2014, în apropiere de Zlatna (jud. Alba), în localitatea Bulbuc (posibil de la „a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.)”; a (se) holba; „a face bulbuci” (despre apă), a (se) bulbuci; plantă cu florile mari, globuloase, galbene și cu vinișoare verzi pe din afară (Trollius europaeus), din comuna Ceru Băcăinți (posibil de la „Băcă/inț” (-oiu, -uan)= Bacău; sau de la „a băcăi” =a bate pulsul, a palpita, cu sens de „Inima Cerului” – Huricane (Uraganul)).
Pumnalul face parte din inventarul funerar al unui mormânt de luptător geto-dac, care mai cuprindea și un vârf de lance, datat la sfârșitul secolului II î.Hr – începutul secolului I î.Hr. Pumnalul expus cu această ocazie se încadrează perfect, prin formă și ornamentare, în seria pumnalelor curbe de tip sica utilizate de elitele aristocratice și războinice ale Regatului dac, înainte de cucerirea romană. Astfel de pumnale se mai găsesc aproximativ 60 la număr în toată ţara, iar cel de faţă s-ar afla între primele zece, din punct de vedere al conservării. Pumnalul are o lamă curbată cu elemente geometrice şi zoomorfe încrustate, iar pe tăişul interior al lamei posedă un şanţ de scurgere al sângelui. Tudor Ponoran a povestit că a descoperit cinci astfel de pumnale în zona satului Bulbuc, la zece kilometri de Zlatna, cu ajutorul unui detector de metale, la 50 de centimetri sub pământ. Descoperirea a fost făcută în luna ianuarie, atunci când au mai fost găsite şi alte arme şi unelte.
Dintre cele cinci pumnale, Tudor îl consideră pe cel de faţă ca fiind cel mai spectaculos. „Are şi o teacă foarte bine conservată, iar din câte ştiu sunt cam aproximativ 60 de astfel de pumnale în toată România, dar acesta este în primele zece ca şi conservare. Are şi un un mâner frumos desenat. Aparţinea aristocraţiei perioadei respective, războinicilor. Trebuie să specific că toate obiectele s-au păstrat într-un mod extraordinar ca şi conservare în timpul celor aproximativ 2000 de ani”, a explicat acesta. Astfel de pumnale curbe apar în izvoare şi reprezentări încă din secolul V î.Hr., atunci când Herodot afirma că tracii „….erau înarmaţi cu suliţe, scuturi uşoare şi săbii mici”, cel mai probabil, potrivit directorului Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, săbiile mici fiind aceste pumnale. Clemens din Alexandria aminteşte şi el că tracii au inventat acele „harpe”, un fel de cuţite, pumnale lungi încovoiate. De asemenea, în scenele pictate pe pereţii coridorului de acces în camera funerară a celebrului mormânt traco-getic de la Kazanlâc (Bulgaria; Geții sudici) din sec IV, î.Hr. sunt reprezentate pumnale cu lama curbată (Mormântul lui Seutes III – „zis” și Săuță). Piese similare, datate în secolele IV – III î.Hr., au fost descoperite într-o serie de situri arheologice, precum necropola de la Zimnicea, sau oraşe tracice dintre Rodopi şi Balcani (Bâlcanii). Potrivit directorului Gabriel Rustoiu, termenul „sica” (posibil „sâca”) a început să se încetăţenească undeva în secolul III î.Hr. şi caracteristic la acest pumnal, pe lângă forma curbă şi tăişul interior este un şant de scurgere a sângelui. De asemenea, pe lame apar o serie de elemente geometrice sau zoomorfe, respectiv reprezentări de păsări tip vultur (Mama Gaya Vultureanca; geții (Gaeții) fiind Fiii Vulturencei), cum este şi exponatul de faţă. În medie, un astfel de pumnal are între 25 şi 35 de centimetri lungime, dar sunt şi mai scurte şi mai lungi, cum este exponatul de la muzeu, care are 40,9 de centimetri.
În ceea ce priveşte aria lor de răspândire, pumnalele curb de tip „sica” sunt găsite în special în nord-vestul Bulgariei, în Oltenia, în vestul şi sudul Munteniei şi sud-vestul Transilvaniei. În Transilvania, au mai fost descoperite două astfel de pumnale, la Cugir, însă descoperirea de la Zlatna se remarcă prin faptul că aici au fost descoperite 5 pumnale. Tudor Ponoran a povestit că la Buluc a descoperit 5 morminte dacice, pe o zonă de doar 10 metri pătraţi. Pe lângă cele 5 pumnale, au mai fost găsite 3 zăbale de cal de tip tracic, un pinten şi 6 suliţe. Descoperirea a durat aproximativ 3 ore, după care acesta a menţionat că a anunţat organele abilitate, inclusiv Poliţia patrimoniului şi reprezentanţii muzeului. „Sunt foarte fericit că aceste pumnale au ajuns aici şi nu s-a întâmplat cazuri de gen piaţa neagră sau să fie probleme cu legea”, a conchis acesta. Pentru valoarea sa deosebită, pumnalul curb de tip „sica” a fost declarat „Exponatul lunii iulie 2014” și expus publicului larg în incinta Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Direcția pentru Cultură Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. (G.V.G.)
Lasă un răspuns