Deja-vu
Efect de piramidă aflată într-o conversie permanentă
martoră la succesiunea şi baletul multitudinii de
cromozomi aranjaţi perfect şi ordonaţi să menţină
existenţa infinitelor forme finite.
O copie fidelă a Arhitectului nemuritor
ce-şi poartă la vedere pastorală sufletească
înveşmântată în purpura.
Viitorul poate fi probabil sau inexistent, depinde
cine rezolvă ecuaţia şi-şi pune semnătura:
fizicianul dedicate sau înţeleptul fără nume.
Relativ . . .
EA
Femeia de chihlimbar şi-a desfăcut
palmele în formă de Evantai.
El, stătea prins în muţenie, într-o lume
strâmtă şi strâmbă.
Un neînţeles ce-şi simţea dorinţele
arzandu-i pieptul, se zbătea din răsputeri
să nu le devină sclav. Lupta era pierdută însă.
Pe ea n-o putea privi în ochi, un foc
nevăzut îl îndepărta că pe-un străin.
Era străin de Ea.
Din perimetrul lui optuz, era greu
să-i memoreze substanţă.
Ceru îngăduinţă să poată urcă,
dar tălpile-i de lut îl duceau în derivă.
A plâns şi-a înţeles. În această
viaţă putea doar s-o contemple.
Un Geam străveziu îi despărţea.
PREA MULT
Un punct de lumină deasupra Universului.
Procesul alchimic al apei aflată într-o continuă
transformare.
Vibraţia contrastelor angajate în dansul cosmic
călăuzindu-mă spre irisul ochiului deschis către stele.
Exosferă matricei primordiale, născătoare
a Arborelui din care izvorăşte Mirul
cunoaşterii şi de la acel punct spre linia
orizontului, tăcerea, tăcerea ce vine de
nicăieri şi se duce pretutindeni.
Şi omul ce-şi respiră îngăduinţa în faţă unei porţi închise.
-Te rog, nu spune nimic: eu ating înţelegând totul.
Coroanei nu-i lipsesc perlele.
Piatra filosofală a formelor materiale îşi doarme
somnul acolo unde nisipul şi-a definit călătoria.
Nu poţi uita adevărul văzut căci buclă temporală
are un singur capăt, introspecţia finală a conştiinţei.
O CALE
Un pelerin aplecat către studiul propriei căi
contemplându-şi rădăcina în cristalul
micro-universului tangibil, a încercat printr-o
alchimie aparte să reducă totul la absurd,
băgând umanitatea într-un cub de zahăr
şi-a observat că la nivel cuantic, barierele
electromagnetice îşi pierd puterea, iar spiritul
interior interferează discret cu energia vacuumului.
Aceste concepte sunt specifice unei fiinţe profunde
situată în imediata apropiere a adevărului.
E necesară o interacţiune constantă cu realitatea.
Aceste idei novatoare schimbă în totalitate
tradiţia timpului şi înalță punctul de foc
al constanţei ființiale către o nouă era.
EU SUNT
Umbra întotdeauna îşi va urma forma
făcând o reflecţie asupra circumstanţelor moleculare.
Într-un bambus gol sunetul are o conotaţie aparte.
Teoria Relativităţii capătă sens.
Un singur punct asuns într-un val de ceaţă
arcuindu-şi frecvenţa între Alfa şi Omega.
Un cerc al structurilor paralele, un resort
neobosit ce nu cunoaşte singurătatea.
Eu? Un copil ce-şi trăieşte prezentul
cu stele pe ghete, un păstrător al
momentelor providenţiale.
Ninge în primăvars gândului
plin de trandafiri sălbatici,
rod al iubirii şi-al căutării de sine.
Am terminat acest puzzle
reconstituind un întreg al unei
imagini din fragmente decupate.
Totul se petrece în spatele ochilor închişi,
o era a trecut, o clipă vine.
NIHIL
Esenţa ce şi-a suportat conversia într-o infinitate de forme,
este adaosul perfect al neaşteptatelor dimensiuni.
Adevărul ne ţine împreună în jocul lui mistic, în
simplitatea lui extravagantă.
Universuri nevăzute, intangibile, inexplicabile,
îşi etalează misterul, vibraţia şi energia dincolo
de aura neantului.
Conexiune totală, perceptibilă la un nivel profund,
este acea speranţă şi vis al luntraşului că va ajunge
într-un final ajutat de vâslele-i firave în mijlocul
Oceanului.
Particula lui Dumnezeu ce-şi doarme somnul
în regatul ascuns şi noi toţi alergând către
podul speranţei dincolo de lentila ştiinţei,
căutând să atingem ultima dimensiune.
Adevărata cunoaştere începe dincolo de privire.
CUGETÂND
Nu te grăbi să înghiţi, mai întâi vezi ce-ai în gură.
Nu alerga, te va prinde oboseală din urmă.
Nu vorbi prea mult şi fără folos că-ţi muşti limba.
Poţi să-ţi pui inima înaintea oricui, dar învaţă să nu te plângi că v-a fost rănită.
În orice om străluceşte un diamant, dăi atenţia cuvenită pentru că îţi poate fi chiar maestru.
Dacă înţelegi un sfat dat la timpul potrivit, vei fi scutit de-o mare suferinţă.
Trândăvia trupului o implică pe cea a minţii, ducând fiinţă către nefericire.
Dacă dirijorul are mâna bună, simfonia va fi perfectă.
Când faci un foc să fi atent, s-ar putea să ia foc tot satul.
Un om răbdător şi perseverent îşi află învăţătură în sine.
Cel care-şi învinge pasiunile este un soldat desăvârşit.
Necazul este un salt către o mare bucurie, primeşte-l aşa cum vine.
Nu doar bucata de pâine îi este necesară unui prunc,
dacă nu este educat degeaba îşi etalează farmecul trupului.
Stăpâneşte-ţi inima, doar aşa poţi ajunge propriul tău maestru.
Lasă un răspuns