O descoperire de senzaţie a avut loc la baza Turnului Chindiei din incinta Curţii Domneşti din Târgovişte, în urma unor săpături arheologice efectuate în anul 2014. Aici, arheologii au coborât cu nivelul cercetărilor sub altarul bisericii ridicată de Mircea cel Bătrân în jurul anului 1400 pentru fiul său Mihail şi au scos la suprafaţă, dintr-o zonă mai puţin cercetată, două morminte, mai multe monede şi câteva fragmente de podoabe medievale. “Personajele înhumate aparţin nu bisericii în care ne aflăm acum, ci cel mai probabil, fac parte din cimitirul vechii biserici, o mai veche biserică domnească, anterioară acestei biserici. Vechimea acestui schelet cred că poate fi împinsă până la jumătatea secolului al XIV-lea, în contextul în care în jurul Curţii Domneşti s-au descoperit mai multe locuinţe care au aparţinut vechiului oraş medieval Târgovişte. Suntem în căutarea vechii biserici care poate fi biserică domnească sau biserica unor orăşeni”, a spus Florin Petrică, arheolog la Curtea Domnească.
„Noi am încercat să obţinem informaţii mai numeroase despre istoria Curţii Domneşti şi a Bisericii Paraclis. Sunt două morminte care sunt anterioare Bisericii Domneşti. Ele aparţin, evident, unui cimitir mai vechi, lângă care trebuie să existe şi o biserică. Nu ne aşteptam să facem aceste descoperiri, pentru că din informaţiile unor cercetători mai vechi care au cercetat Curtea Domnească la începutul anilor 60 se ştia că aceasta este prima biserică a reşedinţei domneşti din Târgovişte”, a mai spus arheologul. Biserică Domnească peste care a fost construit Turnul Chindiei se credea că este cea mai veche aşezare din cadrul Complexului Muzeal Curtea Domnească. “Am reuşit să scoatem la suprafaţă şi mai multe monede. O monedă a fost descoperită chiar pe pavajul primei biserici din timpul refacerii bisericii din vremea lui Dan al II-lea. Au fost descoperite două monede de la 1600 şi alta de la 1598, lucru care ne-a oferit informaţii şi cu privire la datarea unei refaceri a Turnului Chindiei”, a adăugat Florin Petrică. Pentru Muzeul de Istorie din Târgovişte, descoperirile au o însemnătate deosebită, acesta confirmând o mai veche teorie care spune că aşezarea orăşenească a cetăţii Târgovişte este mult mai veche decât se credea. “Este evident că cercetarea arheologică desfăşurată (…) va aduce foarte multe informaţii legate de evoluţia Curţii Domneşti de la înfiinţarea sa şi până la anul 1714. Avem deja rezultate deosebite, în sensul că au fost descoperite o serie de piese. Sunt 10 monede descoperite, sunt podoabe descoperite, dar şi elemente de decor care au fost, la un moment dat pe haine. Toate acestea vin să întregească istoria Curţii Domneşti. Partea acestea unde se sapă acum a fost mai puţin cercetată, de aceea ne-am şi axat în acest an pe această zonă. Se poate vorbi de o biserică anterioară celei ridicate aici la Curtea Domnească de către Mircea cel Bătrân pentru fiul său Mihail”, a declarat Ovidiu Cârstina, directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească.
Monedele dar şi obiectele de podoabe vor putea fi admirate de turişti în cel mai scurt timp în cadrul colecţiei numismantice pe care Muzeul de Istorie din Târgovişte o deţine. Arheologii au extins săpăturile şi au făcut noi descoperiri importante pe şantierul arheologic din vechea capitală a Ţării Româneşti. Astfel au fost descoperite, tot în zona Turnului Chindia, urmele unei vechi fortificaţii, cu ziduri şi turnuri construite din cărămidă. Această amenajare defensivă a fost demantelată, cred arheologii Petru Virgil Diaconescu şi Florin Gabriel Petrică, în momentul când perimetrul reşedinţei domneşti a fost mărit. Noua şi importanta descoperire arheologică a fost pusă în legătură cu existenţa şi funcţionarea “drumului Brăilei”, arteră importantă care traversa şi oraşul medieval Târgovişte, iar zidul şi turnul de cetate recent descoperite ar putea fi mai vechi decât domnia lui Mircea cel Bătrân. Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea în Târgovişte şi care face parte din ansamblul de monumente cunoscut ca şi Curtea Domnească. Turnul a fost ridicat de către cunoscutul domnitor Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru păstrarea tezaurului domnesc. Actualmente, clădirea impunătoare măsoară 27 de metri în înălţime şi nouă metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma sa actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălţarea sa cu circa cinci metri faţă de construcţia iniţială.
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracţie turistică din oraşul Târgovişte şi totodată simbolul oraşului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema oraşului, în partea de sus, dar şi în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduieşte acum o expoziţie de documente, arme şi obiecte care au aparţinut lui Vlad Ţepeş. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se află sub tutela Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte. Există două ipoteze privind originea numelui turnului, însă nu există niciun consens în privinţa acestui fapt. Cea dintâi susţine că zone din vecinătatea turnului erau locul de desfăşurare a unor ospeţe, denumite „chindii”, de unde şi provenienţa numelui. De asemenea, s-a sugerat că numele îşi are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldaţii ce apărau turnul aveau obligaţia să dea semnalul prin care cele cinci porţi ale oraşului erau închise. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii aveau obligaţia de a nu circula pe străzi şi de a nu întreţine focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă. După părerea mea „chindia” vine de la „Chin – Dia”, sau „chinul zilei (luminii) care trece în noapte (întuneric)” şi face parte din conceptele Vechii Biserici Valaho – Egiptene cu trimitere la Negru Vodă – Marele Creator ce vine din întuneric (nevăzut). Nu se ştie cu exactitate de când datează Curtea Domnească din Târgovişte, dar ceea ce este cert este faptul că exista aici o casă domnească la sfârşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, însă prima menţiune documentară a Curţii Domneşti din Târgovişte datează din anul 1403, iar mai apoi în 1409. Se bănuieşte că se iniţiaseră lucrări de construcţie la Curtea Domnească încă din prima domnie a lui Vlad Ţepeş, lucrări care rămăseseră neterminate. Săpăturile arheologice de la jumătatea secolului al XX-lea au arătat că Turnul Chindiei datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea, putând fi identificat cu acel „castel” pe care Ştefan Báthory l-a văzut la 11 noiembrie 1476. Cu toate acestea, în documente turnul apare relativ târziu. La 1595, Pigafetta consemnează existenţa unui „turn făcut într-o bisericuţă” de unde pornea o galerie subterană spre râul Ialomiţa.
În anul 1702, arheologul englez Edmond Chishull, spunea, după ce a vizitat locul, că este „comparabil cu cele din creştinătatea civilizată”. Însă La Motray nu găsea totul aşa de spectaculos, spunând că nu i-a plăcut acel „castel zidit à l‘antique” (probabil Turnul Chindiei), la 1714. Mai târziu, turnul este semnalat de episcopul catolic Bakşici şi de călători străini precum Paul din Alep, care afirma că „în mijlocul curţii e un turn foarte înalt ce serveşte ca fanal pentru ceasornicul oraşului” şi în care cânta o „fanfară” orientală pentru plăcerea domnului. Spre mijlocului secolului al XVIII-lea, se arată în manuscrisul latin de la Biblioteca Batthyaneum că în acest turn se aflau închisorile. Pe la mijlocului secolului al XIX-lea, Turnul Chindiei a fost renovat, dar înainte de aceasta desenatorul francez Michel Bouquet a reuşit să-l surprindă în anul 1840. Ultimele lucrări importante de restaurare a interiorului au fost începute în anul 1961 de către Direcţia monumentelor istorice, încercându-se reconstituirea şi conservarea monumentului.
Turnul domină ansamblul monumentelor din cadrul Curţii Domneşti, latura dinspre nord-vest. La început, turnul era alcătuit din două etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alăturată. Modificările suferite împiedică stabilirea cu exactitate a formei iniţiale. Edificiul actual are trei etaje, dintre care ultimele două sunt marcate la exterior de deschideri în arc frânt şi de balcoane sprijinite pe console de piatră. Accesul la partea superioară a turnului se face cu ajutorul unei scări interioare, în spirală, situată pe axul vertical al construcţiei. La primul nivel, cu prilejul degajării tencuielilor interioare din 1964, au apărut patru goluri de ferestre şi un gol de uşă, dispus către casa domnească, având fiecare deasupra câte un gol mai mic, zidite ulterior, îngustându-se toate către exterior şi servind, probabil, ca locuri de tragere. S-a găsit, de asemenea, sub pardoseala de scânduri un fragment din bolta ce acoperea o încăpere umplută cu bolovani de râu şi moloz. Lucrările efectuate în timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, influenţate de stilul neogotic, au constat în înălţarea cu circa 5 metri a structurii, adăugarea coronamentului şi balustradelor crenelate şi deschiderea unor goluri în arc frânt. Tot din acea vreme datează şi scara de lemn din interior, construcţia mică de la partea superioară, care adăposteşte ieşirea pe terasă şi placarea bazei piramidale cu blocuri de piatră şi a întregului parament cu cărămidă. În prezent, după ultima restaurare din 1995, accesul până la platforma superioară se face urcând cele 122 de trepte de lemn în formă de spirală. În prezent turnul este uneori folosit ca loc de desfăşurare a spectacolelor organizate de autorităţile locale. Acum turnul este cea mai importantă atracţie turistică a judeţului Dâmboviţa, găzduind expoziţia intitulată „Vlad Ţepeş – Dracula, legendă şi adevăr istoric”, în care sunt prezentate documente istorice din timpul domniei lui Vlad Ţepeş, dar şi hărţi cu împrejurimile din acele timpuri. Rolul turnului ca punct înalt de observare este folosit şi în ziua de astăzi, deşi într-un mod total diferit. Deoarece oferă o bună perspectivă şi orizont larg deschis, membrii Societăţii Astronomice Române de Meteori observă adesea din acest punct diverse fenomene astronomice cum ar fi eclipsele de Lună sau de Soare, cometele strălucitoare sau conjuncţiile speciale dintre Lună şi planete. De asemenea, turnul şi ruinele Curţii Domneşti slujesc ca fundal special pentru astrofotografie, în contextul producerii unor evenimente astronomice. De asemenea, ruinele Curţii Domneşti dominate de Turnul Chindia constituie decor şi spaţiu propice punerii în scenă a unor piese de teatru, scenete cu caracter istoric, dar şi a unor festivaluri cu specific medieval.
Lasă un răspuns