Maghiarii, românii şi încrederea
Politica externă aplicată de UDMR – care devenise din ce în ce mai intensă în ultimii ani- pare să aducă roade. A reuşit nu doar să atragă atenţia persoanelor abilitate din Europa sau America asupra lezării drepturilor maghiarimii din Transilvania, ci l-a determinat şi pe ministerul afacerilor externe din România să se lanseze în acţiune. Acesta nu urmăreşte identificarea soluţiei pentru problemele ivite, ci se străduieşte să decredibilizeze UDMR-ul, revendicările maghiarimii, încearcă să aducă într-o situaţie imposibilă congresul FUEN, organizat în a doua parte a acestei săptămâni, la Cluj. Despre toate acestea a vorbit Kelemen Hunor, preşedintele uniunii, în cadrul congresului de la Zalău. După cum a menţionat acesta, scopul clar, neascuns al ministerului român de externe este acela să ne zădărnicească aspiraţiile, să ne prezinte într-o lumină proastă în lumea largă. Procedează ca atare instituţia care este de altfel foarte tăcută, activitatea sa se reduce la slugărnicia manifestată faţă de marile puteri, dar, iacă-tă, trece imediat la un mod de funcţionare rapidă atunci când este vorba de noi, maghiarii. Acum, cu ocazia congresului FUEN, urmăreşte să-i convingă pe invitaţi să renunţe la prezenţă, la discursuri, pare să facă tot posibilul în interesul faptului ca Clujul să nu devină pentru trei zile capitala comunităţilor etnice din Europa. În acest timp, reprezentanţii de rang înalt ai puterii române nu au obosit să se gudurească pe lângă UDMR. Seful statului, Iohannis, mizează pe ajutorul UDMR în elaborarea proiectului de ţară, premierul l-a numit drept unul din factorii stabilităţii, Liviu Dragnea, preşedintele partidului majoritar de la guvernare, ar vrea relaţii de colaborare mai strânse. E greu de imaginat că aceştia nu ar avea cunoştinţă de acţiunile ministerului de externe, în astfel de condiţii devine chiar cinică atenţionarea venită din partea lui Dragnea, potrivit căreia, în cazul în care strategiile de divizare vor continua, ar putea avea de suferit încrederea între români şi maghiari.În raportul său politic, Kelemen Hunor a vorbit şi despre modul în care ar proceda dacă ar fi un lider al politicii de externe. În primul rând, nu aş umple cu minciuni jumătate de lume şi nu aş susţine neadevăruri în ceea ce priveşte situaţia minorităţii maghiare. Nu aş încerca să zădărnicesc aspiraţiile care îi propun României practica europeană consacrată şi recunoscută. Dimpotrivă, aş deveni partener în iniţiativele lor. De aici ar putea începe clădirea încrederii amintite. Conducătorii României nu obosesc să accentueze modul exemplar în care au soluţionat situaţia minorităţilor. Reiese şi din actuala lor acţiune că ceva nu este în ordine. Insistă prea mult să împiedice ca prejudiciile aduse nouă să ajungă şi în străinătate. Strategia de divizare este aplicată mereu de putere, de majoritate, iar minoritatea nu poate să facă altceva decât să se apere. Atâta timp cât nu sunt dispuşi să recunoască acest lucru, încrederea între români şi maghiari nu poate avea de suferit, pentru că aceasta nici nu există.
Sursa: Haromszek nr. 8098 din 16.05.2017, autor Farkas Reka
Au fost modificate legi
Ieri, 18.05.2017, înainte de masă a avut loc obişnuita conferinţă de presă susţinută de parlamentarii UDMR, Tanczos Barna, senator şi Korodi Attila, deputat, cu privire la activitatea parlamentară. Deputatul Korodi Attila a vorbit, printre altele, şi despre noile tarife ale poliţelor RCA.. Referindu-se la congresul de la Cluj Napoca al Federal Union of European Nationalities (FUEN), acesta a declarat că în aceste zile, la Cluj Napoca sunt reprezentate 60 de milioane de minorităţi din 36 de state membre de către membrii a diferite organizaţii. În acelaşi timp, astăzi, a început la Bonţida adunarea a un milion de semnături din, cel puţin, şapte state membre, prin care s-ar soluţiona situaţie juridică a minorităţilor din Uniunea Europeană, fiind vorba de iniţiativa cetăţenească Minority SafePack. UDMR şi-a asumat adunarea a 250.000 de semnături în Transilvania. Senatorul Tanczos Barna, conform celor declarate şi în cadrul Congresului-FUEN, a criticat atitudinea reţinută a diplomaţiei române vizavi de congres. În opinia politicianului UDMR, aceasta creează în cadrul UE impresia că prevederile privind drepturile minorităţilor naţionale sunt aplicate corespunzător şi excepţional, iar Congresul-FUEN reprezintă o mişcare separatistă, îndreptată împotriva statului român. – Preşedinţia FUEN este dată de UDMR şi sperăm ca prin acest congres şi cu semnăturile adunate să reuşim să contribuim la schimbarea concepţiei – a adăugat senatorul. Printre altele, senatorul a adus în discuţie şi modificarea Legii nr. 215 cu privire la Administraţia Publică Locală, care prevede ca tragerea la răspundere să poată fi împărţită, respectiv nu numai cel care semnează un document să fie tras la răspundere, ci şi echipa care a participat la redactarea documentului. În opinia senatorului, aceasta este o măsură importantă, având în vedere că procedurile din ultima perioadă i-au îndepărtat pe foarte mulţi de la asumarea unui rol în viaţa publică, asumarea unei candidaturi pentru funcţia de primar, respectiv de consilier local.
Sursa: Hargita Nepe nr. 93 din 19.05.2017, autor Mark Boglarka
Absenţii
Nu avem, cu cine. Nu există nimeni care să se intereseze de problemele, necazurile cu care ne confruntăm, sau tocmai despre opiniile, ideile noastre, eventual, chiar în privinţa planurilor, viselor pe care le avem. Nu există nimeni care să manifeste deschidere faţă de noi, cu care ar putea fi iniţiat dialogul, întreaga clasă politică românească, fiecare ramură a puterii de stat din România se izolează, fiecare autoritate locală sau centrală, fiecare instituţie de stat vede în noi, maghiarii, un risc la adresa securităţii naţionale. Reprezentanţii fiecărei instituţii importante din România, au absentat, în mod vădit, de la deschiderea de ieri a Congresului Uniunii Federale a Naţionalităţilor Europene (FUEN), derulat la Cluj. Primarul Emil Boc nu şi-a dat osteneala nici să-i salute, în calitate de gazdă, pe oaspeţii veniţi din toate colţurile Europei, dar nu au trimis mesaj sau reprezentanţi nici administraţia prezidenţială, guvernul de la Bucureşti sau MAE. Mai mult de atât, diplomaţia de la Bucureşti a recurs, în culise, la toate mijloacele pentru obstrucţionarea întrunirii în repurtarea succesului, în vederea slăbirii semnificaţiei evenimentului, nu s-a sfiit nici să exercite presiuni, în felul acesta urmărind evitarea situaţiei în care cineva să formuleze o opinie cu totul alta decât poziţia oficială privind politica minoritară din România. Evident, atitudinea Bucureştiului nu ne poate surprinde în totalitate: ştim deja că, în privinţa modului de abordare adoptat faţă de maghiari, nu există absolut nicio diferenţă între stânga şi dreapta politică, între reformatorii care se autointitulează drept simpatizanţi ai Europei sau cei care îşi asumă în mod deschis atitudinea naţionalistă. În ceea ce priveşte teoria fundamentală a politicii naţionale române care aspiră la asimilare, diferitele tabere politice, adversarii politici consacraţi împărtăşesc aceeaşi părere, mai mult de atât, se concurează, ocazional, în naţionalism şi antimaghiarism. Tocmai pentru acest motiv, unul din principalele mesaje ale deschiderii de ieri a congresului FUEN este lista cu cei absenţi: politica minoritară română este atât de exemplară pe cât a fost România reprezentată oficial la acest forum. Se va adeveri ulterior dacă sabotarea, prin astfel de mijloace josnice, a manifestării, a fost mişcare bună sau proastă din partea Bucureştiului. Una din principalele teme ale congresului o reprezintă de fapt acţiunea de strângere a semnăturilor necesare iniţiativei cetăţeneşti europene, care vrea să convingă Uniunea Europeană să se ocupe în sfârşit şi de apărarea drepturilor comunităţilor naţionale indigene care trăiesc în minoritate. Dacă acest lucru se va realiza, iar la nivelul organismelor de conducere ale Uniunii Europene, problema amintită va fi măcar fixată pe ordinea de zi, îi va fi mult mai greu Bucureştiului să răspândească în lume, să umple lumea de minciuni despre politica sa minoritară cu valoare de model. După toate acestea, puterea română în exerciţiu poate va fi nevoită să-şi schimbe strategia. Văzând lista celor absenţi, devine clar că, în ceea ce priveşte apărarea drepturilor noastre, putem conta mai degrabă pe exercitarea presiunii la nivel internaţional, şi nu pe o atitudine de partener din partea majorităţii române. Chiar şi în condiţiile în care şi Uniunea Europeană pare să manifeste deocamdată indiferenţă faţă de problemele minorităţilor europene indigene.
Sursa: Haromszek nr. 8101 din 19.05.2017, autor Farcadi Botond
A început Congresul FUEN, la Cluj Napoca / Reprezentarea internaţională este importantă
În deschiderea celei de-a 62-a ediţii a Congresului FUEN organizat la Cluj Napoca, gazdele ardelene au criticat aspru politica minoritară a guvernului român. În cuvântarea sa de salut, Vincze Lorand, preşedintele FUEN a criticat lipsa reprezentanţilor statului român Vincze Lorand a afirmat că este regretabil că trebuie să vorbească despre România ca despre un stat care, atunci când vine vorba despre drepturi colective, folosirea drapelului unei comunităţi sau despre egalitatea de şanse în privinţa folosirii limbii materne, refuză dialogul. Am dori recunoaşterea comunităţii maghiare din România ca un factor de consolidare de stat, iar limba maghiară ca limbă regională – a afirmat preşedintele FUEN. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, ne-a declarat pe marginea evenimentului că poziţia Ministerului Afacerilor Externe din România faţă de congresul FUEN confirmă că este vorba despre o organizaţie importantă. Totodată, Tamas Sandor a subliniat şi importanţa reprezentării intereselor minorităţilor pe plan internaţional, apreciind că în timp ce în mod sistemic partea română susţine că România a rezolvat în mod exemplar protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, nici pe departe nu este aşa. În opinia lui Tamas, în anii precedenţi politica externă a UDMR a devenit mai solidă, a întocmit rapoarte din umbră şi a înaintat şi iniţiativa civică intitulată Minority Safepack. A subliniat: este adevărat că în primul rând cu partea română trebuie să construiască un dialog despre scopurile comunităţii maghiare, însă experienţa arată că, pentru acest dialog este necesară şi o recomandare internaţională pe care şi partea română o ia în considerare. UDMR şi-a asumat strângerea a 250.000 de semnături din Transilvania în scopul susţinerii iniţiativei Minority Safepack, iar în cadrul campaniei, filiala din Trei Scaune cu siguranţă va realiza peste procentajul prevăzut. Transilvania a fost prezentată participanţilor sosiţi din toate colţurile Europei de cei cinci preşedinţi de Consilii Judeţene ai UDMR. În cadrul discursului susţinut de Tamas Sandor, Ținutul Secuiesc a fost prezentat ca locul în care urşii se simt acasă, unde izvorăsc mai multe ape minerale, unde se regăseşte aerul cel mai curat şi locul în care omul se simte liber. În cadrul discursului său, a subliniat aspiraţia secuilor, şi anume autonomia teritorială, funcţională la nivel european. Secuii doresc să decidă ei în problemele lor, să ocrotească, să păstreze identitatea lor fără ca cineva să-i împiedice.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 94 din 19.05.2017, autor Kiss Edit
Congresul FUEN / Nu există o reţetă universală a autonomiei
David Smith, cercetător în domeniul autonomiei, specialist de la Universitatea din Glasgow, consideră că nu există o reţetă a autonomiei valabilă pentru fiecare comunitate, ci fiecare minoritate naţională are nevoie de o soluţie care i se potriveşte de minune. Cu ocazia secţiunii de dezbateri desfăşurate ieri, pe tema practicii şi a provocărilor autonomiilor cultural-naţionale din Europa Centrală şi de Est, în cadrul congresului FUEN de la Cluj, specialistul a susţinut o expunere despre cercetările efectuate în domeniul autonomiei de Universitatea din Glasgow. Acesta a precizat: în spaţiul european central-estic, Ungaria este fruntaşă în asigurarea autonomiei culturale pentru minorităţile naţionale, exemplul ei însă nu a fost urmat de ţările din Bazinul Carpatic. Daniel Alfreider, vicepreşedintele din Tirolul de Sud al FUEN, a arătat: Tirolul de Sud are patru deputaţi şi trei senatori în parlamentul din Italia. Nu putem obţine nimic cu forţa într-un parlament care numără 600 de membri – a menţionat politicianul, adăugând: singura şansă a minorităţilor este să înfăptuiască prin negocieri cadrul juridic care le asigură dăinuirea. Conferenţiarul maghiar din Transilvania a fost Korodi Attila, liderul fracţiuni UDMR din Camera Deputaţilor, care susţine că o caracteristică a ţărilor din Europa Central – Estică este aceea că acestea se ocupă de propriile minorităţi doar în interesul obţinerii unor avantaje într-un caz dat, ori pentru că au nevoie de minorităţi pentru formarea majorităţii politice. În aprecierea politicianului, este o mare problemă că Consiliul Europei nu dispune de mijloacele prin care să le ia la rost şi să le impună ţărilor membre să respecte normele adoptate în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor.
Sursa: Haromszek nr. 8102 din 20.05.2017
Congresul FUEN / Încălcarea drepturilor, luată în vizor
Adunarea generală a congresului FUEN de la Cluj, încheiată sâmbătă, s-a axat pe încălcarea drepturilor minorităţilor din Europa de Est. Adunarea generală – organul decizional al FUEN – a adoptat o serie de hotărâri, care vizează câte o ţară sau câte o minoritate. Una din acestea abordează utilizarea limbii materne de către maghiarii din România şi Slovacia. Documentul înaintat de UDMR, PCM şi Partidul Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia constată că, deşi majoritatea statelor europene a ratificat cartea europeană a limbilor regionale şi minoritare, nu au elaborat şi normele necesare punerii ei în aplicare. Documentul insistă asupra asigurării garanţiilor juridice pentru utilizarea limbii materne de către minorităţi. În ceea ce priveşte România, adunarea generală a FUEN cere scăderea de la 20% la 10% a pragului pentru utilizarea limbii materne în cazul minorităţilor naţionale. FUEN a somat ţările din Europa, inclusiv România, să asigure condiţii de trai viabile pentru familiile de romi, să le respecte drepturile fundamentale. Adunarea generală a somat, printr-o hotărâre, guvernul României să recunoască aromânii ca minorităţi naţionale şi să asigure mijloacele necesare menţinerii religiei şi a moştenirii lor lingvistice, spirituale şi culturale. Adunarea generală a FUEN a salutat, printr-o proclamaţie, decizia Comisiei Europene referitoare la adoptarea iniţiativei cetăţeneşti europene Minority SafePack. Proclamaţia precizează: situaţia minorităţilor nu poate fi considerată problema internă a ţărilor membre, în problema respectivă este nevoie de reglementarea UE. În aprecierea lui Vincze Lorant, preşedintele FUEN, congresul a repurtat succes, şi a calificat drept regretabil faptul că guvernul român a refuzat să răspundă la invitaţia la dialog lansată de minorităţi. Preşedintele a avut obiecţii cu privire la faptul că reprezentanţii statului român nu au dorit să participe la congres. Acest lucru înseamnă că, în cazul României, nu se poate vorbi de un stat suficient de grijuliu, care îşi respectă minorităţile naţionale, aspect ce devenise clar pentru fiecare participant al congresului -a formulat preşedintele FUEN.
Sursa: Haromszek nr. 8103 din 22.05.2017
FUEN sprijină organizaţiile civile / Maghiara să fie oficială!
Și Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a fost informată cu privire la abuzurile prefectului de Covasna şi lupta pentru utilizarea limbii materne. Preşedintele consiliului judeţean, Tamas Sandor, este de părere că trebuie să se profite de toate ocaziile pentru a fi adoptată poziţie în favoarea utilizării limbii maghiare. Peste 150 de reprezentanţi ai organizaţiilor civile şi bisericilor istorice din Trei Scaune au semnat o petiţie după ce prefectul a împiedicat consiliul judeţean să utilizeze şi limba maghiară în formularele de concurs. Preşedintele de consiliu, Tamas Sandor, cel care i-a înmânat conducerii FUEN memorandumul, a subliniat că trebuie să se profite de orice ocazie pentru a se afirma – atât în ţară cât şi la nivel internaţional – că singura soluţie în cazul acestor abuzuri în serie este ca pe lângă limba română, şi limba maghiară să fie declarată limbă oficială în Ținutul Secuiesc. FUEN sprijină pe deplin organizaţiile civile din Trei Scaune în această cauză – a subliniat Vincze Lorant, preşedintele organizaţiei. La toate forumurile la care vom fi prezenţi, vom aduce în discuţie această problemă, deoarece utilizarea liberă, de către minorităţi, a limbii lor materne în toate domeniile vieţii, ca atare şi în administraţie, reprezintă un obiectiv european comun – a declarat preşedintele FUEN la congresul organizaţiei. Adunarea generală a congresului FUEN de la Cluj s-a încheiat sâmbătă. Adunarea generală a adoptat o serie de hotărâri referitoare la o ţară sau alta sau la o minoritate sau alta. Una dintre ele se referă la utilizarea limbii materne a maghiarilor din România şi Slovacia. Documentul înaintat de UDMR, PCM şi Partidul Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia, constată că deşi marea majoritate a statelor europene au ratificat carta europeană a limbilor regionale şi minoritare, nu au elaborat normele necesare punerii ei în aplicare. Documentul insistă asupra unor garanţii juridice în vederea asigurării utilizării limbii materne a minorităţilor. În cazul României, FUEN insistă ca pragul procentului local al minorităţilor – peste care comunităţilor minoritare li se cuvin drepturi lingvistice – să fie redus de la 20% la 10%.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 95 din 22.05.2017, autor Kiss Edit
Subcomisia se informează
În cursul zilei de azi se va desfăşura la Sfântu Gheorghe şedinţa în teritoriu a subcomisiei pentru minoritatea maghiară din România – din cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din camera deputaţilor -, ne-a informat deputatul Kulcsar Terza Jozsef. Preşedintele subcomisiei ne-a declarat că pe timpul şederii lor la Sfântu Gheorghe, membrii subcomisiei se vor întâlni cu preşedinţii consiliilor judeţene din Ținutul Secuiesc şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor civile, existând astfel posibilitatea cunoaşterii situaţiei actuale a maghiarilor din Ținutul Secuiesc. Scopul şedinţei în teritoriu este ca membrii subcomisiei să cunoască personal problemele care ne preocupă comunitatea – a subliniat politicianul PCM.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 97 din 24.05.2017
Legea administraţiei publice / Intenţii privind extinderea drepturilor lingvistice
UDMR şi-a înaintat ieri, în parlament, propunerea pentru modificarea legii administraţiei publice, urmărind extinderea drepturilor privind utilizarea limbii materne. Modificările incluse în proiect vizează două domenii: drepturile lingvistice şi utilizarea simbolurilor. Deputatul Benko Erika, membru al echipei de lucru pentru elaborarea proiectul, ne declarase anterior: drepturile lingvistice reprezintă un domeniu inviolabil, de care nu ne putem lega. La oricare din forurile internaţionale la care ne ducem, se confirmă că acest lucru nu poate fi interpelat, motiv pentru care propun să-l ducem la maxim, deoarece, e posibil să mai existe intenţia de a tăia din drepturi, dar şi pentru faptul că dacă s-ar realiza tot ceea ce este cuprins în lege, limba maghiară ar deveni de facto limbă oficială în regiune. Deputatul a menţionat: vor să-i asigure bilingvismului un cadru real, actuala lege a dispus că tot ceea ce este formulat în limba maghiară, trebuie tradus în română. Conform propunerii uniunii, va trebui tradus doar ceea ce este important şi prezintă interes public. Esenţa este ca cetăţenii să-şi poate exercita drepturile lingvistice la orice nivel – a precizat Benko Erika.
Sursa: Haromszek nr. 8105 din 24.05.2017
Subcomisia parlamentară, la Sfântu Gheorghe / Prefect cu exces de zel, ori nemulţumiri exagerate?
La iniţiativa deputatului Kulcsar-Terza Jozsef, sub semnul dialogului şi în speranţa demarării unui proces, subcomisia pentru minoritatea maghiară, din parlamentul român, a sosit ieri, la Sfântu Gheorghe. Cei trei deputaţi prezenţi – doi au absentat pe motive medicale – s-au întâlnit cu preşedinţii consiliilor judeţene, reprezentanţii organizaţiilor civile din Ținutul Secuiesc, apoi au participat la o cină comună cu primarii români din Trei Scaune, iar astăzi, la orele dimineţii, vor avea o întâlnire cu prefectul Sebastian Cucu. Au venit cu intenţia de a cunoaşte mai bine problemele cu care se confruntă maghiarii din regiune – au formulat oaspeţii, deşi, în cadrul conferinţei de presă a reieşit că unul din ei consideră exagerate unele din nemulţumirile exprimate, iar în aprecierea celuilalt, anumite măsuri adoptate de reprezentantul în teritoriu al guvernului sunt generatoare de conflict. Va fi întocmit un document despre experienţele vizitei, se urmăreşte ca remedierea problemelor maghiarimii să fie fixată pe ordinea de zi a parlamentului – s-a precizat. Subcomisia pentru minoritatea maghiară din România, care funcţionează în cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din parlamentul român, a luat fiinţă la iniţiativa lui Kulcsar-Terza Jozsef, şi tot ideea lui a fost şi realizarea unui sondaj pe teren – cu durata de două zile – în Ținutul Secuiesc. După cum a formulat Kulcsar, acesta este doar primul pas, în viitorul apropiat vor efectua vizite şi în alte regiuni din Transilvania, îşi doresc ca inventarul problemelor maghiare să fie întocmit preliminar începerii vacanţei de vară. Kulcsar a considerat drept important ca colegii săi să se informeze la faţa locului, aceştia au avut cunoştinţă de anumite aspecte, însă nu auzise încă de multe până acum. La consfătuirea derulată cu organizaţiile civile – au fost prezenţi Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre, Civilii pentru Școala Catolică, Fundaţia LAM, Mişcarea pentru Dăinuirea Ținutului Secuiesc, Asociaţia Sepsi Reform, MERT şi preotul Santha Imre, reprezentant al bisericilor reformate – a prezentat fiecare problemele cu care se confruntă. Cu această ocazie a reieşit că, în momentul de faţă, cea mai mare problemă o reprezintă soluţionarea cauzei şcolii catolice de la Târgu Mureş, însă s-a pomenit şi de agasarea legată de drapelul secuiesc, respectiv de problema privind autonomia. Vîrză Mihăiţă, deputat sub culorile PSD, a vorbit cu prudenţă. Mai vrea să analizeze cele afirmate – a spus el. A manifestat mai multă empatie Vasile Daniel, reprezentantul romilor. Acesta a precizat: scopul lor este ca problemele specifice ale comunităţilor minoritare, cum este şi maghiarimea, să ajungă pe ordinea de zi a parlamentului. În cadrul conferinţei de presă, Borboly Csaba, preşedintele consiliului judeţean Harghita, a cerut sprijin din partea subcomisiei. Edilul judeţean a menţionat: prefectul le-a atacat o iniţiativă vizând elaborarea unui codex de convieţuire româno – maghiară, au şi câştigat procesul în prima instanţă, însă ar fi bine dacă şi deputaţii ar formula o opinie despre această iniţiativă, care – după părerea lui Borboly – ar putea ajuta în soluţionarea a cel puţin două treimi din problemele controversate. Consilierul judeţean Kocsis Robert, reprezentant al judeţului Mureş, a calificat iniţiativa drept una exemplară. În aprecierea sa, ar fi în beneficiul regiunii ca disputele dintre instituţii – care apar zilnic sau săptămânal – să fie eliminate. Regiunea ar deveni mai atractivă pentru investitori, s-ar dezvolta economia şi turismul acesteia. Tamas Sandor, preşedintele administraţiei judeţene din Trei Scaune, a prezentat modelul din Serbia, unde bilingvismul şi autonomia locală au devenit o realitate, nu se prăbuşeşte lumea doar pentru că documentele oficiale sunt emise în două limbi. Tamas Sandor a evidenţiat: este foarte important că deputaţii au venit şi s-au documentat la faţa locului, având în vedere că a reieşit nu o dată până acum că, de la Bucureşti, Ţinutul Secuiesc se vede cu totul altfel. După declaraţia sa succintă, răspunzând întrebărilor ziariştilor, Vîrză Mihăiţă a devenit puţin mai comunicativ. Pomenind de propriile experienţe, a precizat: anumite nemulţumiri a considerat ca fiind unele exagerate, menţionând că se referă aici la acuzaţiile lansate la adresa prefectului, având în vedere că reprezentantul în teritoriu al guvernului nu face altceva decât să respecte legile, iar acestea sunt aceleaşi în întreaga ţară. Colegul său, Vasile Daniel, a ţinut să precizeze că el consideră că tocmai acţiunile întreprinse de prefect sunt abuzive, este absurd ca din cauza caracterului bilingv să fie contestate formularele pentru proiectele de concurs, punând astfel într-o situaţie imposibilă întreg procesul. În opinia lui Vasile Daniel, măsurile de acest gen sunt bune doar pentru amplificarea conflictelor. Vîrză Mihăiţă a mai avut un comentariu la explicaţii, a făcut referire, mai delicat, la sensibilitatea exagerată a maghiarilor, la frustrarea copilărească de care dau dovadă aceştia. În opinia deputatului PSD, este nevoie de dialog, negocieri, tocmai pentru suprimarea tuturor acestora.
Sursa: Haromszek nr. 8106 din 25.05.2017, autor Farkas Reka
Au informat cu privire la problemele maghiarimii / Dublu etalon în Ținutul Secuiesc
Prefectul Sebastian Cucu i-a primit şi el, miercuri, pe membrii subcomisiei din camera deputaţilor, care se ocupă de problemele maghiarilor. Atmosfera a fost una tensionată, prefectul a ţinut-o pe a lui, însă concluzia mea ar fi că mişcă la ordine de sus. M-am simţit incomod să vorbesc despre problemele maghiarimii – a spus Kulcsar Terza Jozsef. Preşedintele subcomisiei a apreciat drept pozitiv faptul că membrii subcomisiei au fost primiţi de către Sebastian Cucu şi şi-a exprimat speranţa că pe viitor, acest dialog va continua. Multe opinii, idei fixe – a fost concluzia preşedintelui autoguvernării judeţene Covasna, Tamas Sandor, în opinia căruia vizita subcomisiei la faţa locului este importantă, deoarece situaţia din Ținutul Secuiesc se vede întotdeauna altfel de aici decât de la Bucureşti. A notat că în Ținutul Secuiesc se simte zi de zi că în cazul comunităţii maghiare este aplicat un dublu etalon. În opinia sa, singura soluţie în problema utilizării limbii materne este ca limba maghiară să devină şi ea, pe lângă cea română, limbă oficială în Ținutul Secuiesc. A pomenit şi un exemplu: în Serbia, în Voivodina, cetăţenii sârbi de naţionalitate română şi maghiară primesc extrase bilingve de stare civilă, în timp ce prefectul de aici împiedică până şi utilizarea limbii maghiare pe formularele de concurs.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 99 din 26.05.2017, autor Kiss Edit
Potapi despre Trianon
În opinia secretarului de stat pentru politică naţională din Guvernul Ungariei, Potapi Arpad, acum 97 de ani, nu doar pierderea pământului, a compatrioţilor care trăiau pe teritoriile rupte a fost dureroasă, ci însuşi Trianonul, ruperea brutală a tot ce reprezintă un întreg. Secretarul de stat a afirmat în cadrul evenimentului comemorativ organizat ieri, 26 mai, la Csatalja, judeţul Bacs Kiskun, că este dificil să formulezi întâmplările din 4 iunie 1920. Poate că nu există cuvinte care să exprime durerea şi nedreptatea pe care le-au provocat acest eveniment naţiunii maghiare.
Sursa: Haromszek nr. 8108 din 27.05.2017
Kulcsar-Terza Jozsef: Statutul autonomiei trebuie înaintat
Pachetul de propuneri vizând modificarea legii administraţiei publice este unul adecvat şi important, însă nu este suficient – susţine deputatul Kulcsar-Terza Jozsef. Acesta ar oferi soluţii pentru diverse probleme – utilizarea limbii materne şi a simbolurilor -, însă nu îndeplineşte aspiraţiile autonomiste, iar din acest motiv ar fi nevoie de înaintarea cât mai urgentă în parlament a statutului autonomiei – opinează politicianul PCM. Dacă trăim într-o ţară normală – evidenţierea acestui lucru fiind pe plac premierului -, parlamentul va adopta pachetul de propuneri înaintat de către UDMR la începutul săptămânii. Nu va fi bine dacă se va vota împotriva pachetului sau dacă supunerea spre dezbatere va fi amânată, nu vom putea trece pur şi simplu cu vederea acest lucru – a explicat Kulcsar-Terza. Conform informaţiilor pe care le-a obţinut, au existat consultări cu partidele guvernamentale, însă timpul va arăta cât de serios este tratată problema. Dacă nu va fi întreprins niciun demers în decurs de o lună, trebuie să adoptăm poziţie, în special că liderii UDMR au calificat, cu diverse ocazii, adoptarea propriilor propuneri ca fiind proba de rezistenţă a acordului încheiat cu reprezentanţii PSD. Deputatul îşi susţine poziţia potrivit căreia statutul de autonomie trebuie înaintat cât mai repede, încă în acest an, dacă măsura respectivă va fi amânată pe anul viitor când România sărbătoreşte centenarul unirii, românii ar putea-o interpreta ca fiind o provocare. În opinia deputatului, înaintarea în parlament a statutului ar trebui să se bucure de prioritate, ar trebui adoptată o poziţie comună în interesul susţinerii statutului autonomiei, singurul acceptat de toţi.
Sursa: Haromszek nr. 8109 din 29.05.2017, autor Farkas Reka
Au venit, au văzut, s-au întors / Subcomisia parlamentară, la Sfântu Gheorghe
Vizita subcomisiei parlamentare în Ținutul Secuiesc ar putea avea un beneficiu practic; la solicitarea colegilor săi români, Kulcsar Terza Jozsef, este posibil să susţină o prezentare în faţa comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor despre regiune şi problemele specifice. Despre aceste aspecte a relatat deputatul de PCM, în cadrul conferinţei de presă urmată după cele două zile de deplasare a subcomisiei. Întrevederea cu prefectul Sebastian Cucu a fost tensionată în opinia lui Kulcsar Terza, întâlnirea nu s-a desfăşurat într-o atmosferă plăcută, iar convingerea lui este că prefectul acţionează la dispoziţii venite de la nivel mai înalt. Au discutat despre folosirea limbii maghiare, despre drapelul secuiesc, inscripţiile bilingve – Cucu a fost ferm pe poziţia sa de până acum, şi anume că el doar aplică legea – însă au ridicat şi problema învăţării limbii române de către elevii maghiari; prefectul nu a înţeles de ce ar fi nevoie de o programă specială, aşa cum a formulat trăim în România, fiecare trebuie să cunoască limba română. În final, s-a mai domolit, după ce Kulcsar Terza l-a întrebat dacă el ar considera normal ca în cazul în care s-ar stabili în Ungaria, copii săi să trebuiască să înveţe limba maghiară din acelaşi manual ca elevii maghiari. Se vedea pe el că a stat pe gânduri, parcă ar fi înţeles esenţa – a spus deputatul. A afirmat: până acum nu s-a întâlnit cu prefectul, oferindu-şi sprijinul său în informarea, consilierea acestuia; ar fi bine dacă, din când în când, s-ar întâlni, în scopul de a clarifica anumite probleme. Kulcsar Terza a mai relatat şi despre întâlnirea cu reprezentanţii sferei civice. La cina organizată cu primarii români a participat doar edilul localităţii Dobârlău. Deputatul PSD Vîrză Mihăiţă a menţionat că, ar fi bine ca şi ceilalţi colegi să poată cunoaşte situaţia reală existentă în Ținutul Secuiesc. Kulcsar Terza a fost de acord cu el, spunându-i că, dacă va sprijini propunerea prin votul său şi în faţa comisiei parlamentare, atunci va susţine o prezentare a Ținutului Secuiesc. Ar fi necesară, deoarece majoritatea membrilor Parlamentului cunosc prea puţine informaţii despre regiune, despre oamenii care trăiesc aici, despre revendicările lor reale. Media românească ori nu le prezintă ori prezintă întâmplările în mod eronat şi se preocupă de regiune doar în caz de scandal – de exemplu nici acum nu a acordat nicio importanţă vizitei subcomisiei. Deputatul speră că prin colegii săi a putut identifica parteneri de dialog, care nu doar promit, ci o să-i şi susţină iniţiativele. Despre vizita subcomisiei în Ținutul Secuiesc a fost întocmit un Proces Verbal şi se va întocmi şi un raport, care va deveni un act oficial al Parlamentului României.
Sursa: Haromszek nr. 8108 din 27.05.2017, autor Farkas Reka
Proiectul privind drepturile lingvistice poate fi îmbunătăţit
Organizaţiile civile de apărare a drepturilor din Transilvania au salutat, printr-un comunicat comun emis ieri, propunerea de modificare a legii lansată de UDMR în interesul extinderii drepturilor lingvistice, însă au atenţionat şi asupra deficienţelor proiectului. Asociaţia Mişcarea Angajament Civic (CEMO), Grupul de Protejare a Drepturilor Identitare pentru Libertate (AGFI) şi Asociaţia Politeia au precizat: la solicitarea UDMR, au formulat şi ele propuneri pentru completarea articolelor vizând drepturile lingvistice din legea administraţiei publice. Reprezentanţii organizaţiilor civile au salutat faptul că proiectul de modificare a legii, înaintat parlamentului acum o săptămână, cuprinde într-un capitol separat drepturile privind utilizarea limbii, face o distincţie între drepturile lingvistice practice şi simbolice, iar asigurarea acestora din urmă e condiţionată de un prag alternativ scăzut. Organizaţiile civile de apărare a drepturilor consideră că mai multe părţi din proiectul de modificare a legii periclitează punerea în practică în mod complet a drepturilor minoritare. Organizaţiile civile au avut obiecţii cu privire la faptul că proiectul restrânge cercul subiecţiilor drepturilor privind utilizarea limbii la cetăţenii români din rândul minorităţilor şi la organizaţiile înfiinţate de aceştia sau cele care apără interesele minorităţilor. Acest mod de formulare îi exclude în mod neîntemeiat din cercul celor care se bucură de drepturile privind utilizarea limbii pe persoanele care nu dispun de cetăţenie română şi alte persoane juridice (de exemplu, întreprinderile) – se menţionează în comunicat. Reprezentanţii organizaţiilor civile consideră că omiterea introducerii unei formulări mai generale, care să le cuprindă pe toate peroanele fizice şi juridice, ar putea genera o situaţie bizară în care reprezentantul local de naţionalitate maghiară al unei firme sau o persoană de naţionalitate maghiară din Ungaria nu poate depune o cerere în limba maghiară la primăria unei localităţi cu populaţia majoritară maghiară. Civilii au formulat obiecţii şi cu privire la faptul că, conform proiectului, formularele în limbile minorităţilor ar trebui aprobate în baza unei hotărâri de guvern. În aprecierea lor, în felul acesta utilizarea formularelor în limba maghiară ar pute fi tergiversată. În opinia reprezentanţilor organizaţiilor civile de apărare a drepturilor, adoptarea iniţiativei privind modificarea legii ar reprezenta un progres semnificativ în privinţa extinderii drepturilor de utilizare a limbii inclusiv prin asigurarea cheltuielilor în plus presupuse de multilingvism.
Sursa: Haromszek nr. 8111 din 31.05.2017
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita
Lasă un răspuns