Se reconstruieşte Casa Domnească a voievodului Alexandru Lăpuşneanu din Basarabia

În vara lui 2014 a fost dat startul lucrărilor în cadrul proiectului transfrontalier „Reabilitarea Curţii Domneşti Lăpuşna”. În zona respectivă, vor fi reabilitate curtea, conacul și beciul acestei Case Domneşti. Înainte de lansarea proiectul de reabilitare a monumentului istoric, arheologii au făcut mai multe săpături. „Este o zonă arheologică, sunt vestigii importante din evul mediu. Târgul medieval Lăpușna din punct de vedere arheologic nu este cunoscut, abia acum cercetările se extind și sunt descoperiri importante.  Multe vase vor fi întregite și vor fi expuse în viitorul muzeu al Lăpuşnei”, a menţionat arheologul Vlad Vornic. Se presupune că singura rămăşiţă cu adevărat originală a reşedinţei medievale a lui Alexandru Lăpuşneanu este o pivniţă din centrul satului. Oricum, reabilitarea Curţii Domneşti este motiv de mândrie pentru localnici. Ei speră că astfel, în satul lor, vor veni mai mulţi turişti. Lăpuşna este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume din raionul Hânceşti, Republica Moldova.

Este o localitate străveche situată în valea râului Lăpuşna, afluent de stânga al Prutului, la 18 km NV de Hânceşti şi la 54 km SV de Chişinău. Investigaţiile de ordin arheologic demonstrează că pe locul Lăpuşnei şi al satului Rusca se găseau locuinţe şi aşezări omeneşti începând cu epoca bronzului (mileniul II î.Hr). Tot pe teritoriul localităţii Lăpuşna şi a satelor Rusca şi Anini au fost descoperite numeroase aşezări necropole ce ţin de cultura autohtonilor geţi (sec. IV şi III î.Hr.). Pentru anii 1430-1431 există un act domnesc în care se vorbeşte despre râul Lăpuşna şi de mai multe sate aşezate pe acest râu. Numele „Lăpuşna” ne este cunoscut din documente începând cu primele decenii ale sec. al ХV-lea, el denumind mai multe realităţi topografice: râul Lăpuşna (10 aprilie 1439), târgul Lăpuşna (25 aprilie 1454), ţinutul Lăpuşna (10 aprilie 1439). Mai avem în judeţul Mureş (România), Castelul Regal Lăpuşna, Pârâul Lăpuşna şi Mănăstirea Lăpuşna. În Maramureş avem râul Lăpuş (afluent al Someşului), oraşul Târgu Lăpuş, satul Lăpuş, Ţara Lăpuşului, Munţii Lăpuş. În oraşul Craiova avem cartierul Lapoş – Argeş. În judeţul Prahova avem comuna Lapoş. Mai este familia domnitoare Lăpușneanu (L – Apus (sau „S-a zidit Lumea”, s-a oprit schimbarea; unde „L” este echerul, sau colțul (cotul) pe care îl dă lumea, în momentul schimbării de sens al timpului; atunci când „de-a dreapta Tatălui” va deveni „de-a stânga Tatălui”). Posibil ca numele să vină și de la o specie de salvie (lăpușul caprei; Salvia glutinosa), numită astfel de localnici. Termenul e atestat la meglenoromâni cu sensul de „potbal” (lăpuș-de-oáie” = lăptucul-oii); loc de păşunat caprele (Cap – Ra, zeul Pan, iubitor al înălţimilor, acolo unde urcă valahii, val-aheii, cei trecuți prin valul potopului planetar). Alexandru Lăpușneanu a fost un domn al Moldovei care a domnit între septembrie 1552 – 18 noiembrie 1561 și octombrie 1564 – 9 martie 1568. Figura sa a fost popularizată de scriitorul Costache Negruzzi, care l-a imortalizat în nuvela Alexandru Lăpușneanu, atribuindu-i celebrele fraze „De mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu…” și „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu…”.

Lăpuşna basarabeană a existat ca târg şi pe parcursul sec. al XIV-lea, însă documentele îl atestă abia începând cu prima jumătate a secolul al XV-lea. Din hrisovul de la 25 august 1454 aflăm că Petru Aron întăreşte Mănăstirii Moldoviţa privilegiul de scutire de orice vamă trei care ale mănăstirii, care umblau prin ţară „după cumpărături de peşte la Dunăre sau la Nistru ori la oricare bălţi”, pentru care să nu se plătească vamă „nici în Târgul Frumos, nici întârgul Ieşilor şi nici în Lăpuşna”. La 29 iunie 1456, acelaşi domn acordă negustorilor lipoveni privilegiu ca să plătească la Lăpuşna numai 30 de groşi pentru 12 cântare de mărfuri duse spre ţinutul tătarilor şi, de asemenea, să plătească la Lăpuşna vama Cetăţii Albe pentru mărfurile ce nu trec prin acel târg. Lăpușna este totuși una dintre cele mai vechi așezări din Moldova, unde în vremuri îndepărtate Domnitorul Alexandru Lăpușneanu avea o Curte Domnească pe care o vizita des. Acum, ca parte din „Ruta Oraşelor Medievale” din Republica Moldova, Conacul Lăpușna se află în proces de reabilitare cu fonduri europene. Tot din Lăpușna a fost originară și mama fraților Antioh și Dimitrie Cantemir, Ana Bantaș, soția Domnitorului Constantin Cantemir. Lăpușna a fost una dintre cele 5 orașe ale Moldovei din stânga Prutului care aveau stemă proprie: Cetatea Albă, Lăpușna, Orhei, Soroca și Hotin. Beciul acestui complex architectural este singurul păstrat intact – este enorm și deasupra se va reconstrui conacul, proces deja început, precum se poate vedea în imagini. Pivnița este de fapt un culoar care făcea legătura cu subteranele din Lăpușna, un adevărat sat subteran cu căi de acces care duceau la Curtea Domnească. În caz de război sau invazie, catacombele serveau locuitorilor ca loc de refugiu. Proiectul Reabilitarea Curţii Domneşti medievale Lăpuşna pentru vizite turistice (HistoryTour) a stimulat studierea acestui obiectiv medieval şi a componentelor sale urbanistice şi arhitecturale, nesperat de a fi cunoscute vre-o dată – curtea domnească din Moldova. Rezultatele studiului întreprins urmau a fi puse la baza soluţiei arhitectonice care urma a fi realizată în satul actual Lăpuşna. Ideea, foarte îndrăzneaţă, şi oarecum fantezistă la început în lipsa studiilor temeinice istorice şi arheologice, treptat a început a prinde contur concret.

În arhitectura complexului turistic „Curtea domnească” de la Lăpuşna, aspectul exterior medieval a fost influenţat de „Casa Domnească de la Slatina” (jud. Suceava), ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu, care s-a păstrat integral, cu arhitectura în spiritul timpului său, când arhitectura renascentistă intra în vogă în Moldova. De aici provine decorul plastic sobru al clădirii, rezumat la paramentul neted al pereţilor tencuiţi, ancadramentele simple ale ferestrelor. Prin construcţia acestei clădiri s-a propus o reabilitare nu numai a memoriei domnitorilor Moldovei din secolele XV-XVII, ci şi a tehnicii de construcţie din Moldova medievală. Printre acestea se numără ventilarea şi parţial iluminarea demisolului prin sistema de răsuflători, aflate în grosimea pereţilor, care se deschid prin penetraţii de lucrare în bolta cilindrică a subsolului, iar în exterior reprezintă mici orificii rectangulare, acoperite cu grilaj din fier forjat. Asemenea soluţii inginereşti au fost identificate la mănăstirea Căpriana, dar și la la beciul vechi, descoperit pe locul fostei curţi domneşti din Lăpuşna ş.a. Tot pentru a atribui un aspect istoric interioarelor, s-a propus instalarea unor sobe din cahle, posibil ca decoraţiune pentru interior (nefuncționale), încălzirea făcându-se în mod modern, cu gaz natural. Curtea Domnească din Lăpuşna va fi înconjurată cu o incintă de piatră, intrarea pe teritoriul ei fiind evidenţiată printr-o poartă cu două canaturi, amintind soluţiile monumentelor similare de pe teritoriul Basarabiei (aspect fortificat). „Foarte bun lucru pentru Lăpuşna şi pentru Moldova. Suntem bucuroşi că în satul nostru se iniţiază aşa ceva”. „Când o să vină turiştii şi când o să vadă frumuseţea din satul Lăpuşna, că îi un sat vechi, cu lume multă, o biserică veche construită în 1818!…” Astfel au răspuns localnicii întrebaţi ce părere au de acest proiect de restaurare. Proiectul costă aproximativ 700 de mii de euro, din care 10 la sută va fi contribuția autorităților publice locale. În perioada 21 – 22 noiembrie 2015 a avut loc şi o vizită de documentare pe traseele tuturor localităților istorice din Republica Moldova. În cadrul acestei vizite au participat peste 30 de persoane – reprezentanți ai agențiilor de turism, ghizi de turism și muzee, reprezentanți ONG-urilor profesionale din Moldova, reprezentați ai Autorităților din Moldova şi jurnalişti din Moldova. Scopul evenimentului a fost de a analiza restabilirea „Rutei oraşelor medievale”. Pe parcursul celor două zile, participanții au vizitat mai multe puncte turistice. Aceștia au analizat dacă punctele turistice merită a fi incluse în această rută. Până la acest moment a fost creat unul din traseele oraşelor medievale prin care se va încerca să se reînvie mai multe obiective turistice. Reabilitarea rutei „Drumul localităţilor medievale din Republica Moldova” face parte din proiectul „Reabilitarea curţii medievale Lăpuşna pentru vizite turistice“, susţinut financiar de Uniunea Europeană prin programul transfrontalier România-Ucraina-Republica Moldova. Un astfel de exemplu ar trebui luat şi dezvoltat şi în România de Ministerul Turismului, spre reconstruirea unor obiective istorice de interes naţional şi reintroducerea lor în circuitul turistic naţional şi internaţional. Dar la noi… (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*