Necropola de la Crihana Veche

În 2014 a avut loc o descoperire arheologică de excepţie în localitatea Crihana Veche din raionul Cahul, Republica Moldova. Specialiştii au descoperit aici un mormânt scitic şi spun că, de la declararea Independenţei Moldovei, nu au mai fost depistate asemenea vestigii. Arheologii au constatat că, în antichitate, mormântul a fost jefuit de mai multe ori. Vestigiile necopolei din care face parte şi acest mormânt s-au dovedit a se întinde pe un teren cu o suprafață de peste 700 de metri pătrați. Arheologii au găsit vârfuri de săgeți scitice, fragmente din amfore grecești, dar și podoabe din aur și argint, avansându-se ipoteza existenţei aici a unui mormânt al unei căpetenii de trib. În procesul de prelucrare a obiectelor găsite, apreciate drept foarte importante, au fost implicați şi savanți din România și Polonia.

După conservare, urmează etapa de reconstituire a imaginii defunctului. În baza acestor mostre de amfore greceşti se permite o datare mai sigură”, a explicat arheologul Ion Ciobanu. Obiectele găsite în mormântul războinicului scit din Crihana Veche (Raionul Cahul), datează din secolul IV î.Hr. În anul 2015 a fost reluată cercetarea necopolei de la Crihana Veche (denumire venind posibil de la „crihancă” = rasă de raţă sălbatică mare de iarnă, pasăre de apă, posibil simbol al zeiței Artemis nămăloasa, cea invocată în zona izvoarelor: „Crihance roşii”, ca simbol al sângelui magnetic uman). De data asta, cercetarea s-a efectuat asupra a 18 morminte, fiecare datând din perioade diferite și având o apartenență culturală diferită. Cercetările arheologice au fost efectuate de către Centrul de Arheologie, în colaborare cu primăria satului, Agenţia Naţională Arheologică din cadrul Ministerului Culturii și Asociația „Răsăritul Românesc”.

La săpăturile arheologice au participat atât cercetători moldoveni, cât și voluntari din România. Ion Ciobanu, arheolog la Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a declarat că arheologii au cercetat „Tumulul numărul 9”,  cel ce pare a avea o vechime de circa 4 mii de ani. „Defunctul avea în mâna dreaptă un toporaş de piatră, ceea ce demonstrează că pe atunci încă nu se folosea fierul, ci era dezvoltată mai mult industria pietrei”, ne mai spune Ion Ciobanu. În anul 2016 a avut loc o nouă rundă de săpături, efectuată cu ajutor financiar şi din partea statului român. Investigaţiile arheologice au fost efectuate de Centrul Arheologie al IPC, în colaborare cu Agenţia Naţională Arheologică, responsabili fiind Ion Ceban şi Serghei Agulnicov. Acestea s-au desfăşurat la o aşezare din epoca romană şi la Tumulul VII. Movila funerară existentă (Tumulul VII) a fost ridicată la mijlocul secolului IV î.Hr. de către geții purtătorii ai culturii scitice (geții călători). Drept urmare, aici au fost descoperite două morminte, unul de copil, cu un vas de lut plasat la cap în calitate de inventar, şi un alt mormânt de bărbat în vârstă de 50-60 de ani. Acesta, în pofida faptului că a fost jefuit în vechime, a oferit artefacte de o valoare semnificativă şi chiar de unicat pentru Republica Moldova. Printre vestigiile arheologice descoperite se numără 63 de vârfuri de săgeţi, un pumnal scitic (akinakes), placat cu plăci de os gravate cu fire de argint, un kiatos (polonic de bronz pentru scoaterea vinului din amfore), şapte mărgele de argint, aplice reprezentând grifoni-monştri mitologici, mărgele din faianţă egipteană, piese din os şi mai multe plăci fragmentare de fier de la armură.

Vestigiile care au fost descoperite pe teritoriul localității urmează a fi plasate în vitrinele viitorului muzeu care va fi deschis tot la Crihana Veche, dar nu înainte de a fi cercetate, restaurate și conservate în laboratoarele de profil de la Centrul de Arheologie şi în laboratoarele de restaurare de la Muzeul Naţional de Istorie al Moldovei. După asta, scheletele urmează a fi studiate și din punct de vedere antropologic, pentru aceasta vor merge pentru o analiză mai detaliată în România, unde un doctor antropolog va putea să schițeze un fel de portret-robot al defunctului, oferind informații mai complete privind vârsta, sexul, bolile din timpul vieții, modul de viață și cauza morții acestuia. Pe aceeași porțiune de teren, a fost descoperit și un mormânt ce datează din secolul II după Hristos. Acesta are și o construcție a camerei funerare, realizată prin acoperirea cu bârne de lemn. Până la momentul actual, patrimoniul arheologic din comuna Crihana Veche cuprinde 14 situri arheologice și sute de bunuri ce constituie singura mărturie pentru întreaga perioadă a istoriei străvechi și o sursă esențială pentru cunoaşterea unei serii de fenomene social-culturale și economice din preistorie, antichitate, evul mediu și epoca modernă. Primele cercetări arheologice pe teritoriul localității au fost întreprinse în anul 1966 de către Vsevolod Marchevici, care a descoperit și inclus în circuitul științific trei situri, doi tumuli și o așezare.

Ion Ciobanu a mai spus, referitor la acestă ultimă campanie de cercetare: „Suntem la a treia campanie de cercetări arheologice. Până în prezent, s-au cercetat, pe teritoriul comunei Crihana Veche, trei movile funerare, aducând vestigii de o importanţă majoră atât pentru localitatea Crihana Veche, cât şi pentru întreg spaţiul românesc. Aici mă refer la movilele funerare care datează din epoca eneolitică şi terminând cu antichitatea şi epoca medievală. În anul acesta, ne propunem să investigăm două movile funerare, dacă vom avea posibilitatea şi resurse financiare disponibile, vom încerca să distingem marja de investigaţie pe teritoriul comunei. În anul acesta avem un suport financiar considerabil din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Este vorba de o finanţare de aproape 100 de mii de lei, dar acest proiect vine în co-finanţare şi avem ca parteneri mai multe instituţii. Mă refer aici la A.O. „Răsăritul Românesc”, în persoana lui Vlad Cubreacov, care este şi el crihănean, la primăria Crihana Veche, Consiliul raional, care vine să ne ajute în procesul de cercetare arheologică. Tot aici pot menţiona şi Agenţia Naţională Arheologică, ce ne pune la dispoziţie suportul logistic, dar şi Asociaţia Japoneză pentru Cultură şi Civilizaţie. Datorită tuturor instituţiilor implicate, sperăm că vom avea parte de descoperiri frumoase şi vom duce la bun sfârşit acest proiect de cercetare arheologică. Din echipa de cercetare fac parte specialişti de la Academia Română, precum și specialişti moldoveni, doctori în antropologie, doctori în geografie, doctori în biologie. Anul acesta, pentru prima dată, studenţii de profil de la Universitatea de Stat din Cahul vor avea posibilitatea să-şi desfășoare practica arheologică de specialitate în cadrul acestui șantier arheologic”. Doamna Rodica Cucereanu, primăriţa comunei Crihana Veche, ne spune: „Totul a început de la semnarea unui acord de parteneriat cu Academia de Ştiinţe a Moldovei. Acum, în atenţia noastră se află unele movile funerare, care sunt într-o stare degradată şi sunt pe cale de dispariţie, pentru că se aplatizează terenul. Pentru noi, este important să continuăm această cercetare, deoarece ne ocupăm de crearea unei istorii a localităţii noastre, din epoca antică până la momentul actul, ca să putem oferi copiilor noştri o oportunitate să-şi cunoască rădăcinile şi istoria localităţii în care trăiesc”. La şedinţa de inaugurare a ultimelor lucrări arheologice a fost prezentă şi Angela Simalcsik, doctor în antropologie de la Centrul de Antropologie de la Iaşi din cadrul Academiei Române. Dânsa a vorbit despre rolul pe care îl va avea în viitoarele descoperiri: „Este foarte important ca rămăşiţele acestor oameni, care pot fi din diferite timpuri, să poată fi cercetate. Încercăm să aflăm cât mai multe detalii despre omul care a fost înmormântat acolo şi căruia comunitatea de atunci i-a acordat atât de multă atenţie, ridicând asemenea construcţii funerare, pentru a-i face mai uşoară trecerea în lumea celor drepţi. Eu voi încerca să determin cât mai multe detalii despre omul respectiv, indiferent de vârstă, fie copil, nou-născut, adult sau bătrân. Vom determina dacă este bărbat sau femeie, ce vârstă avea atunci când s-a stins, de ce boli a suferit, poate o boală care i-a provocat moartea, poate nu, ce activităţi a practicat de-a lungul vieţii, poate a cărat greutăţi sau poate a fost călăreţ, poate a vâslit sau poate a tras cu arcul, toate amănuntele astea, de fapt, ne fac o imagine despre viaţa fiecărui om, care, pusă cap la cap, putem să înţelegem stilul de viaţă al unei comunităţi, putem afla ce preferau să mănânce şi care era în general stilul lor de viaţă”.

Rodia Cucereanu, primariţa comunei Crihana Veche, menţiona că este pentru prima dată când administraţia publică locală finanţează o cercetare ştiinţifică şi arheologică pe terenul pe care îl administrează: „Cu siguranţă, vestigiile descoperite aici trebuie transmise şi generaţiilor viitoare. În timpul apropiat, vrem să deschidem un muzeu, iar vestigiile găsite, care acum se află în stadiu de restaurare, vor fi transmise acestui muzeu. Practic, astăzi, la Crihana s-a ridicat puţin cortina de pe tainele istorice şi suntem mult mai aproape de a afla cine suntem şi de unde venim”, ne spune aceasta.

Iată că asistăm la refacerea patrimoniului muzeal al Moldovei, la o rescriere a istoriei adevărate și o punere în valoare în acord cu cele mai moderne modalități de abordate a cercetărilor arheologice,  după ce ani la rând, artefactele valoroase descoperite pe pământ basarabean erau solicitate expres de către muzeele din fosta U.R.S.S. (Ermitaj, Muzeul din Istorie din Moscova, etc.), spre a mării colecțiile acestora. Printr-o abordare patriotică s-a reușit păstrarea unor importante artefacte antice și valorizarea acestora prin instituțiile muzeale existente în Chișinău. Exponatele aflate aici vorbesc singure despre strămoșii noștri geto-daci ce au trăit acum peste 2000 de ani pe aceste meleaguri dragi și așteaptă cercetătorii spre a studia îndeaproape tainele încifrate în simboluri uitate.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*