„Comorile trecutului (vestigii din aur şi argint, mileniul V a.Chr. – sec. XVIII)”

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific. Actul de înfiinţare a muzeului de istorie poartă data de 21 decembrie 1983. Actualmente Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei este subordonat Ministerului Culturii al Republicii Moldova, activitatea sa ştiinţifică fiind coordonată de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. Astăzi acest muzeu deţine 348.619 pese de patrimoniu, a cără tipologie diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în present, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalităţi.

Dintre toate, expoziţia cu caracter permanent „Comorile trecutului (vestigii din aur şi argint, mileniul V a. Chr. – sec. XVIII)”, reunește cele mai relevante obiecte realizate din aur și argint, provenite de pe teritoriul Republicii Moldova și păstrate în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Unele dintre acestea reprezintă adevărate capodopere ale orfevrăriei pre- și protoistorice, a celei din antichitatea clasică, precum și din epoca medievală. Cele mai vechi piese din expoziţie sunt inelele de buclă și bucșele pentru sceptru, descoperite la Giurgiulești (raionul Cahul; singurul port la Dunăre al Moldovei), fiind rodul îndemânării meșterilor de acum 6500 de ani. Acestora li se alătură mai multe inele de buclă din epoca bronzului, descoperite în diferite localităţi din ţară. Antichitatea greacă este reprezentată de o serie de artefacte de aur de o importanţă excepţională și executare impecabilă, descoperite în tumuli scitici. Menţionăm dintre acestea torques-ul de aur descoperit la Dubăsari, setul de obiecte care au aparţinut unei preotese scitice de la Nicolscoe (raionul Slobozia), precum și alte obiecte de podoabă și piese de harnașament, cum ar fi cele de la Hagimus (raionul Căușeni), Butor (raionul Grigoriopol; în stânga Nistrului) etc. Un loc aparte îl reprezintă vestigiile getice descoperite la Saharna Mare (raionul Rezina; în secolele al VIII-lea – al VI-lea î.Hr., aici se aflau triburile geto-dace. Urmele activităţii lor în aceste locuri sunt întâlnite practic în orice loc prielnic pentru trai.

În vârful unui deal au fost descoperite rămăşiţele unei cetăţi geto-dace. În prezent, în acest loc este ridicat un monument în cinstea dacilor care au trăit în antichitate în aceste locuri), Hansca (raionul Ialoveni; zona arheologică de la Hansca, satul Ialoveni raionul Ialoveni, din Basarabia a fost identificat în 1959) și Stolniceni (raionul Hâncești; Stolniceni este un sat cu o bogată istorie a neamului său. Pe teritoriul satului se află cetatea geto-dacică. Acest sat nemaipomenit este datat încă din sec. II-III î.Hr.). Teritoriul Basarabiei a fost populat din cele mai vechi timpuri, primele habitaturi şi primele atestări ale prezenţei oamenilor pe aceste meleaguri datând din epoca veche a pietrei (paleolitic): cca 500 mii – 10 mii de ani î.Hr. Din marea familie a triburilor getice în sec. VI î.Hr. se detaşează comunitatea geto-dacică, reprezentată de vestigiile descoperite la Hansca (Ialoveni) şi Dănceni, la Pârjolteni (Călăraşi), Rudi (Donduşeni), Raşcov (Camenca), Saharna (Rezina), Butuceni (Orhei), pe malurile Nistrului (nume cu sens de „N – Istru”, sau „Naşterea Trinităţii divine”, cea care „este de vină” pentru schimbarea ce va veni în lume) şi în multe alte localităţi. Cultura geţilor sarmaţi („S – Armat”, sau „gata să sară” – arcuit, aşa cum apare corpul celui sacrificat să susţină Crucea Cerului pe fibule (Troița), sau inclus în Stâlpul Get – Djed; geţii migratori, permanent „cu casa în spate”) este reprezentată în expoziţie prin obiectele de podoabă din aur și pietre semipreţioase, descoperite la Mocra (raionul Râbniţa; printre obiectele descoperite în tumulul de lângă s. Mocra – cercei, aplice şi inele de aur cu reprezentări specifice „stilului animalier”, într-unul din morminte s-a depistat o cupă cu picior coniform, cu torţi, încununate cu reprezentările ţapilor de munte (Zeul Pan, cel ce urcă muntele spre a efectua Hierogamia sacra cu Mama Gaya Vultureanca – întâlnire a Cerului cu Pământul), realizate într-o manieră realistă. Suprafaţa exterioară a vasului este decorată cu dungi orizontale, obţinute prin tehnica turnării în bronz.), Cuconeștii Vechi (raionul Edineţ), Hrușca (raionul Camenca) etc.

Câteva vitrine din expoziţie sunt dedicate vestigiilor care aparţin culturii Sântana de Mureș, reprezentată prin podoabele și accesoriile vestimentare din aur și argint de la Dănceni (raionul Ialoveni), Petrești (raionul Ungheni), Budești (raionul Criuleni) etc. Vestigiile epocii medievale debutează cu tezaurul de la Făurești (raionul Criuleni), alcătuit din monede bizantine de electrum din sec. X și inele de buclă din aur. Deosebit de interesante sunt podoabele și dirhemii cufici proveniţi de la Echimăuţi (raionul Rezina), Alcedar (raionul Șoldănești) și buzduganul mameluc de la Balabanu (raionul Taraclia). Expoziţia este completată de o serie de tezaure monetare și obiecte de podoabă medievale descoperite în diferite localităţi ale republicii. Întrucâtva, această expoziţie se aseamănă cu expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Istorie de la Bucureşti, numită „Tezaur”, şi care cuprinde toate obiectele valoroase din aur şi argint descoperite pe teritoriul ţării noastre. Vizitând expoziţia „Comorile trecutului (vestigii din aur şi argint, mileniul V a. Chr. – sec. XVIII)”, deschisă în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, veţi vedea reunite cele mai relevante obiecte realizate din aur și argint, provenite de pe teritoriul Republicii Moldova și veți pleca încântați de strălucirea ireală a acestor prețioase artefacte. (G.V.G.)