Visul American s-a şubrezit uşor, până când a devenit de nerecunoscut… O cohortă de globalişti şi de preşedinți slabi a împins poporul american spre sărăcie, distrugându-i fabricile şi uzinele, înglodându-l în datorii uriaşe, prefăcând în scrum tot ce amintea odinioară de bunăstarea Americii… Atunci, în ceasul al douăsprezecelea sau chiar mai târziu, a apărut Donald Trump!
…Uneori, nici psihologul nu merge la biserică, dar, fapt e, că masa europenilor a fost lascivă, reticentă, în aşteptare, zâmbind de pe margine şi crezând că zarurile oricum au fost aruncate! Printr-o minune, însă, a câştigat Trump alegerile!…
Cei mai mulți dintre oamenii care zâmbeau de pe margine, dintr-o dată, s-au grăbit să-i mănânce din palmă semințe. Exact cum gafează comentatorul de la Antena 3, în seara aceasta de pomină, chiar şi Claus Johannis îşi arată, printre dinți, citez, „zâmbetul oficial”! Toți se străduiesc, de fapt, în această emisferă, să intre în grațiile lui Donald Trump. Laudă până şi vremea care a ascultat de indicațiile Stăpânului!
Ceea ce nu ştiu însă niciunul dintre ei, este că America nu are nevoie de lachei. Nici măcar Trump, care aprinde patimile în arena politică, nu are nevoie de linguşitori complexați! NU aşa se construieşte un parteneriat real. Ce înseamnă Parteneriat Strategic, claus johannis? …În România, însă, a devenit deja tradițional să fii supus, să faci temenele, să te înjoseşti la infinit, copleşindu-i pe ceilalți cu laudele tale. Am înțeles. „America, first!”… Dar cum rămâne cu țara mea, România, de care oamenii au uitat?
Starea Armatei române e deplorabilă. În curând vom ajunge la o „Armată națională” simbolică. O să ajungem, în propria țară, să fim păziți de alții! În teatrele de operațiuni din străinătate, mor soldați români. Nu mai vorbesc de americani, dar, cred, nici măcar oficialitățile române nu au cifrele clare privind morții noştri. Am admirat norvegienii când se luptau în Parlament să protejeze viețile soldaților lor. I-am admirat, când cu tărie morală, au spus NU de atâtea ori, deşi, şi ei sunt în NATO, deşi, şi ei au fost presați… Dar viețile soldaților norvegieni sunt prea scumpe, prea prețuite, ca să fie pierdute în zadar pe pământuri străine… Ca viețile soldaților români.
Îmi pare rău pentru ziariştii pe care-i las fără pâine, azi, dar nu este cazul să ne mințim singuri… Băsescu bătea câmpii cu fixația lui, „Marea Neagră, lac rusesc”, Johannis îndrugă la nesfârşit poveşti cu „Întărirea flancului estic”! Acestea, mă întreb, erau singurele lucruri pe care le aveam de spus?! Atât de puțin să fie între noi şi SUA?! Înarmarea să fie singurul lucru care ar trebui să ne preocupe pe noi?! Singurul lucru care ne uneşte?! Întețirea URII?! Unde este Gândirea Strategică, Viziunea voastră în planurile de viitor?! Unde este Inteligența Diplomatică şi Creativitatea în găsirea soluțiilor?!
Copleşiți de laudele neştiutorilor care vă apreciază „engleza”, confundându-vă cu un lingvist, nu vă veți mai spăla nicicând pe partea cu care ați dat mâna cu Trump, claus johannis! Veți ajunge un “erou” în cărțile de istorie sau cel puțin în almanahurile de cartier. Între timp, vai de țara mea!… Niciunul nu sunteți imaculați când aveți şapte case! Acoperiți-vă cu medalii, dar degeaba vorbiți de anticorupție!
Şi, cât am crezut în voi! Şi, cât ne-ați dezamăgit! Suntem săraci, domnule Trump, dar pentru noi, „Romania is the first!”…
Lasă un răspuns