Mărturii arheologice…

Cercetările arheologice efectuate de către specialiştii de la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi şi Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci, în siturile din judeţul Galaţi, au scos la iveală numeroase mărturii arheologice care au îmbogăţit patrimoniul celor două instituţii. În siturile de la Negrileşti şi Cavadineşti au fost descoperite de-a lungul anilor materiale ceramice, obiecte din metal, unelte din os, mărturii care se încadrează cronologic în perioada timpurie a epocii bronzului, sfârşitul mileniului al II-lea î.Hr. (cultura Noua-Sabatinovka-Coşlogeni), precum şi în secolul IV d.Hr. (cultura Sântana de Mureş-Cernajacov). Situl de la Negrilești se află în comuna cu același nume din județul Galați. Acest nume este unul important pentru că strămoșii noștri au numit așa, cu acest nume, mai multe locații. Astfel avem localități „Negrilești” („Negrilă – ești”, „Cel negru”, „Negru Vodă” – Cel ce vine la Sfârșitul Timpului) în județele Galați, Teleorman, Vrancea și Bistrița-Năsăud. „Acest” Negrilești este o comună din  județul Galați, formată din satele Negrilești (reședința) și Slobozia Blăneasa.

În anul 2007 au fost cercetate trei unități de săpătură, însumând 30m2, în punctele „Zaharia” și „La Izvor”. În secțiunea S1 și caseta Cas.1, au fost descoperite urme materiale din epoca bronzului și din secolele IV-V d.Hr., constând în fragmente ceramice, oase de animale, urme de vatră și de locuință, gropi menajere. La circa 30 m spre sud, în apropierea curții școlii, la punctul „Izvor”, a fost practicată caseta Cas.2/2007 de unde au fost recoltate fragmente ceramice neolitice (cultura Starcevo-Criș). La nord și sud de punctul Zaharia, în ruptura malului, au fost observate urme de locuire, gropi menajere cu material arheologic din diferite perioade istorice. Dintr-o astfel de groapă, aflată la doi metri sud de caseta Cas.1, au fost recuperate fragmente ceramice ce provin de la patru vase de mari dimensiuni și de la două amfore, datate în secolele IV-V d.Hr. În anul 2008 au fost trasate patru unități de cercetare, trei secțiuni și o casetă. În secțiunile S3, S4, S5 precum și în caseta Cas.3/2008, au fost descoperite urme materiale datate în epoca bronzului, secolul IV d.Hr., secolele VIII-X și secolul al XIX-lea. Au fost puse în evidență diferite structuri arheologice, gropi menajere, vatră, locuințe din secolul IV, conducta de aducțiune a apei datată în secolul al XIX-lea și au fost prelevate materiale ceramice, osteologice și din metal. Cercetarea arheologică sistematică din anul 2009 a constat în săparea a trei secțiuni S2, S6 si S7, cu o suprafață totală de 80 m2, în punctele „Curtea Școlii” și „La Punte”. Au fost golite 11 gropi menajere cu material arheologic specific culturilor Criș, Noua, Sântana de Mureș-Cernjachov.

Tot în anul 2009 a început cercetarea preventivă în punctul „Centrala Termică”, continuată și în anul 2010. Au fost cercetați 100 m2 în cele cinci secțiuni, notate Sc1, Sc2, Sc3, Sc4 si Sc5. În acest perimetru a fost surprinsă o mare densitate de complexe arheologice din epoca bronzului, secolul IV d.Hr. și secolele VIII-X d. Hr. Au fost descoperite 14 gropi, 3 locuințe, un cuptor pentru ceramică și o vatră. În anul 2010, după o lungă perioadă de cercetări, o echipă arheologică, în frunte cu profesorul Dan Teodorescu de la Institutul de Arheologie din Iaşi, a reuşit să descopere mai multe mărturii în siturile de la Negrileşti şi Tirighina, cu nivele de locuire din neolitic, epoca bronzului, epoca fierului, perioada prefeudală şi cea medievală. Concret, este vorba despre 12 morminte, opt de înhumaţie şi patru de incineraţie, datate încă din secolele II-IV d.Hr.. În campania anului 2011, în sectorul „Curtea Școlii”, a fost trasată o secțiune magistrală, SM1 (70m/2m), orientată E-V, și două casete (Cas.1-2; Cas.2). Cercetarea acestor unități de săpătură a permis punerea în evidență a trei locuințe specifice culturii Sântana de Mureș-Cernjachov, a două complexe de locuire din epoca modernă, a 25 de gropi datate în epoca bronzului și cea postromană (sec.IV d.Hr.), a unei vetre, precum și a unor resturi materiale din perioada secolelor XVIII-XIX (beci, conductă de aducțiune a apei, ceramică, metal, sticlă). Cercetarea efectuată în anul 2012 a dus la deschiderea a 15 suprafețe de săpătură, 12 secțiuni și trei casete, amplasate în trei sectoare diferite. Menționăm că situl a fost împărțit în 64 de carouri, de 50m/50m, conform cu ridicarea topo, pentru a ușura localizarea unităților de săpătură și a evita denumirile locale ce pot suferi modificări de-a lungul timpului. Prima suprafață cercetată este localizată în sectorul C4, în imediata apropiere a ruinelor fostului conac boieresc. În urma cercetării acestei zone (o secțiune și trei casete – S8, Cas.1, Cas.2, Cas.3), s-a constatat o densitate mare de locuire pentru mai multe perioade istorice începând cu neoliticul și terminând în secolele VIII-X. Au fost puse în evidență cinci instalații de foc, un număr de 12 gropi și nouă complexe de locuire, dintre care trei locuințe. În sectorul B6, cercetarea preventivă a surprins existența unor complexe de locuire (locuințe, gropi, instalații de foc) datate în epoca bronzului, secolul IV d. Hr., secolele VIII-X d.Hr., precum și în epoca medievală târzie. Cercetarea din sectoarele B6, B7, C6 si C7, ce se afla situate chiar în spatele școlii gimnaziale, în „L-ul” format de cele două aripi ale clădirii a fost efectuată prin săparea a nouă secțiuni. Și această zonă s-a dovedit a fi bogată din punct de vedere arheologic, aici descoperindu-se 17 gropi, de diferite dimensiuni, 17 complexe de locuire și 11 instalații de foc, datate în epoca bronzului, secolele VIII-X d.Hr., în epoca medievală târzie, precum și în cea modernă.

În 2013 cercetarea arheologică preventivă s-a desfășurat în două sectoare situate în punctele „La Punte” și „Stadion” și a dus la deschiderea a 23 suprafețe de săpătură, 18 secțiuni și 5 casete. Primul punct se află în sectorul topografic D3-D4, iar al doilea ocupă suprafețe din sectoarele topo D6, D7 – E6, E7. Primul punct cercetat se află în partea vestică a sitului, în apropierea malului râului Bârlad, unde au fost cercetate, în anul 2009, secțiunile S2 si S7. Al doilea punct („Stadion”) se află la circa 200m spre est de primul, chiar lângă șoseaua ce străbate comuna de sud la nord, DJ 240 și la nord de școala gimnazială. Cercetarea din sectorul D3-D4 a fost determinată de punerea în evidență, ca urmare a nivelării terenului de către Primărie, a unor urme de zidărie din cărămidă și piatră, aflate la circa 50 m depărtare de biserică, spre vest și la doar 20 m de malul râului Bârlad. În această zonă a mai fost efectuată o cercetare în anul 2009, când au fost puse în evidență o serie de complexe datate în neolitic, epoca bronzului și secolul IV d.Hr.. În sectorul D3-D4 („La Punte”) au fost cercetate cinci unități de săpătură, S19, Cas.1/2013, Cas.2/2013, Cas.3/2013, Cas.4/2013, care au permis descoperirea unui număr de 22 complexe de locuire datate în neolitic, epoca bronzului, perioada secolelor IV d.Hr. și VII-X d.Hr.. De asemenea au fost puse în evidență ruinele unor construcții ce făceau parte din ansamblul curții boierești de la sfârșitul sec. al XIX-lea.  În sectorul D6, D7 – E6, E7 („Stadion”) au fost cercetate un număr de 18 unități de săpătură, 17 secțiuni și o casetă.

Au fost cercetate un număr de 11 complexe arheologice din diferite perioade, o locuință și un mormânt din neoliticul timpuriu. Cele mai multe complexe au fost descoperite în secţiunea ST11 şi Cas.5/2013. Cele mai vechi mărturii de locuire umană, descoperite în situl de la Negrilești, sunt cele din neoliticul timpuriu, specifice arealului culturii Starcevo-Criș. Până în prezent au fost descoperite trei locuințe specifice acestei culture, precum și artefacte izolate pe suprafața sitului.

Artefactele descoperite în așezările Starcevo-Criș, ceramica, unelte din piatră și os, idoli și altare, se constituie în dovezi privitoare la ocupațiile de bază a comunităților respective, precum și a spiritualități oamenilor neolitici. În cele trei locuințe neolitice (L1/2009-2013, L2/2012, L3/2013), cercetate în situl de la Negrilești, au fost descoperite numeroase artefacte ce permit încadrarea în faza III B a culturii Starcevo-Criș. Ceramica descoperită face parte, atât din categoria celei fine, pictată cu roșu sau negru pe fond roșu (symbol: „sânge și întuneric” la sfârșitul timpului), cât și ceramică grosieră, decorată cu ciupituri, incizii, decoruri plastice în relief și barbotină organizată sau neorganizată. Au fost descoperite o mare varietate de forme ceramice, cum ar fi vase de mari dimensiuni, oale cu corpul sferic, străchini, cupe cu picior, etc. Din L1/2009-2013 și L3-2013 au mai fost recuperate, resturi faunistice, melci, scoici și obiecte din materii dure animaliere prelucrate, împungătoare, ace din os, spatule. De asemenea, au fost descoperite mai multe materiale litice, dintre care amintim lame de obsidian și silex, nuclee de silex și fragmente de topoare. Spre deosebire de L2/2012, unde plastica a fost reprezentată prin prezența unor idoli, în L1/2009-2013, aceasta este prezentă prin descoperirea unui altar, format dintr-o cupă ușor evazată, așezată pe o măsuță cu patru picioare (pământul și timpul său centrifugal, din care nu putem ieși). În anul 2014 arheologii Muzeului de Istorie Galaţi şi studenţii din cadrul facultăţii de profil a Universităţii „Dunărea de Jos” au făcut o descoperire de excepţie. Într-o parte încă necercetată a unui sit arheologic din spatele şcolii din Negrileşti au descoperit un cuptor de ars ceramică din secolul IV e.n. (aproximativ anul 300). Ineditul constă în faptul că acest cuptor se află într-un sit multistrat unde au mai fost găsite vestigii din neolitic şi epoca bronzului. „Acest cuptor abia descoperit datează din secolul IV şi era folosit pentru arderea ceramicii. Aparţine civilizaţiei Sântana de Mureş. Este o civilizaţie care era alcătuită dintr-un amestec de populaţie băştinaşă – carpii sau dacii liberi – şi populaţiile germanice migratoare. Deşi cuptorul are cupola prăbuşită, este remarcabil de bine păstrat faţă de altele, care erau cu totul distruse.”, a precizat Costel Ilie, arheolog al Muzeului de Istorie Galaţi, şeful echipei de cercetare a sitului. Tot în acelaşi loc a fost descoperită o vatră de ardere din epoca bronzului, dar şi o groapă de depozitare a resturilor menajere din neolitic. În această ultimă groapă au fost descoperite resturi de oase ale unor erbivore mari. „Se atestă astfel că avem urme de locuire timp de 7000 de ani. Această zonă, având păduri şi surse de apă, dar şi teren fertil agricol, a fost locuită de mii de ani şi acum avem şi dovezi. Pentru studenţi este o ocazie importantă de a vedea exact cum se prezentau lucrurile”, a declarat Ovidiu Cotoi, profesor la Universitatea „Dunărea de Jos”. Localitatea Negrileşti este atestată documentar din anul 1528, dar dovezile arheologice arată că a fost locuită încă din neolitic. Cercetarea sitului arheologic Negrileşti-Curtea Şcolii a debutat în anul 1981 când, în urma ruperii malului râului Bârlad s-au descoperit urme de ceramic. A fost apoi realizată o cercetare pe malul stâng al râului sus amintit de către arheologul Mircea Nicu. Urmare a acestei prime evaluări de teren şi a unui sondaj efectuat în „Punctul Zaharia”, situl a fost inclus în Lista Monumentelor Istorice (cod Gl-I-s-B-02988). Acesta se întinde pe o suprafaţă de circa 12 ha şi se află situat în curtea şcolii gimnaziale din sat şi pe terenul unor localnici.

Cel de al doilea loc cercetat arheologic este Cavadinești (ca „vad”, ca și „loc de trecere”, loc „cav”), aceasta fiind o comună în județul Galați, formată din satele Cavadinești, Comănești, Gănești și Vădeni. Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi a făcut o cercetare arheologică preventivă în situl Râpa Glodului din localitatea Cavadineşti, sit cercetat pentru prima dată, la mijlocul secolului trecut, de către arheologul Ion T. Dragomir. Atunci, au fost descoperite mărturii de locuire din epoca bronzului (cultura Nouă), datate spre finalul mileniului al doilea î.Hr., şi din primul mileniu d.Hr.. Pe acelaşi platou, de lângă apa Glodului, situat la patru km sud-vest de satul Cavadineşti, au fost descoperite bunuri arheologice ce demonstrează o intensă locuire a acestui spaţiu, din preistorie până spre finele mileniului I al e.n. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*