Vestigii milenare de pe traseul Autostrăzii Soarelui

Depozitul de bronzuri de la Cernavodă a fost descoperite în timpul săpăturilor de salvare efectuate în perioada decembrie 2011 – mai 2012, pe tronsonul Cernavodă – Medgidia al autostrăzii A2 (Autostrada Soarelui), în dreptul orașului Cernavodă. Obiectele aparțin culturii Coslogeni din epoca bronzului târziu (sec.XIV – XIII î.Hr.; acum 3.500 de ani). Săpăturile arheologice efectuate au scos la lumină mai multe gropi ritualice. Dintre acestea s-a evidențiat groapa C121, cu un inventar format din trei vase depuse pe fundul gropii (un vas bitronconic cu 2 toarte în zona bombată, un castron („Castru – On”) și o oală cu toarte în zona mediană. Aceleiași gropi îi aparține și depozitul de bronzuri format din patru piese: sabie, topor cu terminație sferică, cazan ( Ca – Za (legătură) – cu – N (nașterea din nou); de unde și „cazanie” (ca predică prin care se explică un pasaj oarecare din Evanghelie, dar și „Carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice”)) și castron. Ele au fost oferite zeului cel mare, spre împăcarea și mulțumirea acestuia. Cele patru piese metalice – un topor, o sabie, un bol şi un cazan – au fost extrase din situl arheologic în primăvara anului 2012. Cultura Coslogeni din perioada târzie a epocii bronzului a fost identificată și denumită astfel pe baza descoperirilor de pe Grădiștea Coslogeni (1964; com. Dichiseni, jud.Călărași („Călăra – Șu”, sau Zeul Călare ce schimbă sensul de mers – Întoarcerea la izvoare). Trăsăturile sale esențiale au fost precizate în anii următori prin cercetări și descoperiri în mai multe localități din SE Munteniei și din Dobrogea.

Purtătorii culturii Coslogeni au populat SE României până la Mostiștea (sunt peste 50 așezări; nume cu semnificație: „Moș – T – îi – Stea”, în bustrofedon) și NE Bulgariei (geții sudici). Erau constituite din grupuri de sălașe (cenușare), movile scunde, cu multă cenușă, al căror număr variază ajungând până la 14 (Lupșanu, jud. Ialomița; („Lup – Șa”, ca Zeul Lup ce se află în șaua Timpului)). Se cunoaște și o așezare de proporții mai mari, cu strat gros de depuneri (Ulmu, jud.Călărași). Existența sălașelor sezoniere, concomitent cu aceea a unor așezări mai mari concentrate, de lungă durată, indică un mod de viață transhumant determinat de activitatea economică în care predomină creșterea animalelor (boi, oi, porci, cai). În așezări s-au găsit numeroase unelte de os (seceri, cuțite, sule,etc.) și mai rar de piatră (topoare, râșnițe).

Rare sunt și obiectele din bronz (unelte, arme, podoabe) descoperite în așezări. Ceramica împreună cu tipul de așezări-sălașe sunt elementele definitorii ale culturii Coslogeni. Cea mai frecventă formă de vas este oala („O – Hala”, ca și „Vas – Cort al lui Dumnezeu care se va răsturna peste noi”; Lumea ce se va face sul, se va strânge, adunându-și colțurile) de factură grosieră având sub margine o bandă reliefată, simplă și mai rar cu crestături, oblice sau ovale (este „strânsă la gură”). Numeroase sunt castroanele cu corpul ușor bombat și marginea răsfrântă, precum și ceștile largi, scunde, cu toartă supraînălțată („aninată” de cer), toate de factură fină, cu suprafața lustruită de culoare variabilă între gălbui-cenușiu și cărămiziu. În proporții variabile, mai rare în așezările din faza timpurie și mai frecvente în cele din faza târzie, sunt vasele relativ înalte cu corpul bombat sau tronconic, cu torți groase pe mijloc. Aproape în totalitate vasele sunt neornamentate. Rar apar pe cești („Ce ști?”) ornamente incizate simple formate din triunghiuri cu interiorul hașurat (colți, dinți de fierăstrău (Fier – ăst – Rău), sau Dinți de Lup), benzi din două linii paralele, orizontale, asociate cu șiruri de puncte (demercația dintre cele două tărâmuri suprapuse). Anumite deosebiri în ceramica din așezări indică etape evolutive, dar și influențe ale culturilor învecinate. Ceramica din faza timpurie a culturii Coslogeni este în mare măsură aproape identică cu aceea din faza veche a culturii Sabatinovka  din  stepele nord și nord-vestic pontice (Geții de Aur primordiali ocupau întreaga Europă locuibilă după cataclism). Prezența culturii Coslogeni în aria menționată este consecința extinderii culturii Sabatinovka în zona Dunării de Jos. Populând în cursul sec.13 î.Hr. o zonă  ocupată anterior de triburi păstorești, atestate prin morminte tumulare, noii veniti în contact cu culturile învecinate (Tei, Zimnicea-Plovdiv) au evoluat independent, diferențiindu-se de cultura Sabatinovka. Înrudirea și sincronismul etapelor timpurii ale culturilor  Sabatinovka și Coslogeni, constatate pe baza ceramicii, se confirmă și prin existența sceptrelor de piatră, precum și  a unor ace de bronz de tipul „cu cap rombic” ornamentat în tehnica „au repousse”, răspândite de la Nipru până la Mostiștea. A doua fază a culturii Coslogeni este ilustrată de așezări în care observăm contacte și influențe ale culturilor Tei și mai ales Zimnicea-Plovdiv. Evoluția ulterioară, corespunzătoare ultimei etape ale epocii bronzului din sudul Romaniei și din nordul Bulgariei (aprox.sec. 12-122 î.Hr.) este documentată de un grup cultural recent definit, denumit Radovanu („Ra – Dova” („Dovada existenței lui Ra”), rezultat din fuziunea culturilor Coslogeni și Zimnicea-Plovdiv.

Descoperirea acestui depozit de bronzuri ne arată până unde se extinde limitele acestei culture preantice. Zona orașului Cernavodă (Vodă Cernitul (Negru Vodă), Vodă care cerne (judecă, alege); cerna (cernîi) în slavonă însemnând negru) este una plină de semnificații și descoperiri arheologice. Unii specialiști corelează numele orașului și cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are semnificația de „apă neagră” („carasu”, poate veni și de la „Kara – Șu”, sau „Frumoasa Călăreață” (Amazoană călare, Războinica). Semnifică venirea întunericului de la Sfârșitul Timpului. În antichitate, orașul existent aici se numea Axiopolis („Orașul Ax” – În jurul căruia…). El se afla la o distanță de 59 km de municipiul Constanța. Localitatea are o poziție privilegiată prin situarea sa pe malul drept al brațului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport de interes național, avându-se în vedere magistralele de transport rutier, fluvial și feroviar care trec prin Cernavodă. Orașul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România. Primele descoperiri din zonă aparțin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe așezări și o necropolă (cca. 400 de morminte). În anul 1945 au fost descoperite statuetele „Gânditorul de la Hamangia”, alături de perechea sa „Femeie șezând”, ce datează din a doua jumătate a mileniului V – începutul mileniului IV î.Hr. (peste 7000 de ani). Orașul – menționează specialiștii – a fost fondat de coloniști greci, sub numele de Axiopolis în secolul al IV-lea î.Hr., ca punct de comerț cu dacii din împrejurimi. Apoi, în secolul al IV-lea d.Hr. așezarea a fost reconstruită de romani, la ordinul lui Constantin cel Mare, care au construit aici o cetate. Aici a existat și o episcopie și s-au găsit inclusiv ruine de basilică din secolul IV. În prezent ruinele cetății sunt un punct de atracție turistică aflată pe cursul fluviului Dunărea. Săpăturilor de salvare efectuate în perioada decembrie 2011 – mai 2012, pe tronsonul Cernavodă – Medgidia al autostrăzii A2, în dreptul orașului Cernavodă au permis identificarea unui sit deosebit din punct de vedere tipologic, cronologic şi cultural-istoric. Cercetările au evidenţiat următoarele categorii de complexe: o locuinţă-adăpost de epocă romano-bizantină, datată pe baza materialului ceramic la sfârşitul secolului IV – începutul secolului V, un mormânt de înhumaţie, atribuit comunităţilor Coslogeni, 120 de gropi cu depuneri rituale, de diferite forme, ce aparţin epocii bronzului târziu, respectiv Culturii Coslogeni.

Depozitul de bronzuri de la Cernavodă (sabia și toporul zeului Zamolxis (armele zeului; toporul cu tăiș și terminație sferică – buzdugan, „necesare” dublei lovituri), castron și cazan (pentru „banchetul” zeului ce va veni)) descoperit pe tronsonul Cernavodă – Medgidia al autostrăzii A2 (Autostrada Soarelui), în dreptul orașului Cernavodă (Cultura Coslogeni, epoca bronzului târziu (sec.XIV – XIII î.Hr.; acum 3.500 de ani, ca semn al ofrandelor din Vechea Biserică Valaho – Egipteană a Geților de Aur primordiali), prin importanța lui deosebită, ca raritate și semnificație, s-a constituit în „Exponatul lunii mai 2015” în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC), fiind astfel prezentat celor doritori a cunoaște adevărata istorie a pământului românesc. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*