Cazanul scitic descoperit la Scorţaru Nou

În arealul localităţii Scorţaru Nou, din comuna cu acelaşi nume aflată în judeţul Brăila, situată în zona de contact a Câmpiei Brăilei cu Câmpia Siretului Inferior, pe cursul inferior al râului Buzău, a fost descoperit într-un tumul funerar, un cazan scitic din bronz. Cazanul scitic descoperit este turnat din bronz, cu corp emisferic, cu trei picioare şi şase (șapte de fapt, una fiind reconstituită) toarte în relief, fiind încadrat în perioada Hallstatt (sec. VI – V î.Hr.; acum 2500 de ani). El se află în prezent în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti.

Corpul emisferic al acestuia, de mari dimensiuni, se sprijină pe trei picioare (unul original lipsă, fiind reconstruit din plastic). Pe buza gurii cazanului se păstrează şase torţi verticale (sau “urechi”; una fiind reconstruită, creând un total de șapte) în formă de casă cu acoperişul în două ape (sau imaginea unui animal de pradă (felină) arcuit, gata de atac prin săritură), şi două torţi orizontale – apucătoare (una reconstruită) zoomorfe aşezate diametral opus. Pe corp, la exterior, are un brâu ornamentat în relief, trasat în zig-zag, cu vârfurile superioare rotunjite (mai line). Dacă vom accepta faptul că sciţii („scit”, în bustrofedon fiind „ics-T”, „X-T”, „Zeul tată X”) făceau parte tot dintre seminţiile ce se aflau la un moment dat în marea “păstaie” getică primordială a popoarelor salvate din potopul universal (Geţii de Aur; sciții fiind dintre aceia care au acceptat modul de viață migrator, spre a nu putea fi prinși de cataclysm stabiliți într-o singură locație), vom afla şi simbolistica acestor elemente aflate în compunerea cazanului studiat.

Cazan („ca – za – n”, sau „legătură indestructibilă cu „N”, sau „Naşterea din Nou”) are numele legat cumva şi de „cazanie” (carte religioasă, taină a creaţiei). Acesta are trei picioare ca şi sfânta trinitate, dar şi şapte torţi care îl „leagă” de cer (şase + cea reconstituită), precum simbolistica numărului magic şapte. Apucătoarele laterale sunt zoomorfe pentru că în acest proces ce are loc în marele cazan intervin forţe supraomeneşti, de „descompunere” şi „compunere” a elementelor implicate. Brâul ornamentat aflat la exterior în relief, trasat în zig-zag, cu vârfurile superioare rotunjite, reprezintă „drumul omenirii” noastre prin timp, spre civilizaţie şi progres, urmat apoi de coborârea abruptă înspre Celălalt Tărâm, al tenebrelor (sinusoida Lumilor; numărul de maxime superioare atinse = numărul de Lumi ce au stăpânit Pământul). Privind astfel simbolistica acestui artifact antic vom încerca să pătrundem în tainele ancestrale ale strămoşilor, decodificând ritualurile şi tradiţiile menţinute astfel sute şi mii de ani, iar cazanul descoperit la Scorțaru Nou (jud. Brăila) devine cu atât mai valoros.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*