„Tribunalul Poporului” din Casa infracțiunii parlamentare…

Ei între ei nu au decât să se bage în pușcărie! Să se transforme, unii, în gâdele de judecată al administrației publice, iar ceilalți în infractori vinovați de refuzul colaborării! Ceea ce deranjează în mod violent în felul de modificare a regulamentelor comisiilor, în încercarea acestora de a aduce la bara… parlamentară orice angajat al Guvernului sau al administrației publice, este strecurarea unui aliniat la „și alții”.

Pentru că, în momentul în care comisiile și-au arogat dreptul de a chema la audieri, în cadrul acestor aberații menite a asigura cadrul instituțional legal, imoral dar licit, de plătit polițe ori de dat (în licență „balcabașiană”, desigur!) la capul dușmanilor poporului ales, de uz personal ales al rezolvării ranchiunelor și frustrărilor de natură psihică, mascate sub numele anchetelor parlamentare, de a invita dară în fața glonțului parlamentar și „orice altă persoană”, intrăm pe un teren al unei justiții care va fi siluită pentru a oferi parlamentarilor acel adevăr pe care îl doresc, nu doar la nivelul unui tribunal parlamentar, ci al unor noi tribunale ale poporului, fantoșe ale trecutului în haine de „aleși”, pentru prezentul și viitorul parlamentarului arogant, nesimțit, lipsit de scrupule, transformat de însăși nesimțirea lui într-un nou „mic dumnezeu”.

Evident, ei între ei, nu o să se „judece”! Unde s-au mai văzut corbi scoțându-și ochii între ei?! Și nu guvernanții, nu angajații administrației publice vor fi „întronizații” în strâmba judecată a fariseilor cu „robe” parlamentare…

În fapt, este rezerva de grohăit prin care „aleșii” vor să-și asigure spațiul de timorare. Începând cu ziariștii, care vor fi chemați să-și divulge sursele și rostul meseriei lor în fața parlamentarilor, nu ca ales „pe persoană fizică” (ce vremuri savuroase!), ci în răfuială pe drept de persoană parlamentară deranjată la omuleț de deconspirările gazetarilor. Pentru că, acolo unde penițele nu au putut fi strivite prin forțarea brațului unei Justiții pusă, dincolo de presiuni și manipulări, în slujba dreptății, se va folosi a doua justiție, penală, pentru a le pune căluș tuturor acelora ce se opun marșului triumfalist al sistemului. Și va fi și un instrument de presiune extinsă, de la sancționarea negaționiștilor dreptului lor de huzur ca șacali ai țării, la asigurarea continuității surselor și sinecurilor electoral parlamentare, într-o întoarcere spre vremurile în care era vai de afacerea patronilor care nu finanțau aparatul de partid aflat la putere.

Dar oare, nu ar trebui ca Justiția, cea reală și încă dominantă, să se autosesizeze în fata acestor încercări de subminare a autorității sale? Pentru că modificarea regulamentelor prin strecurarea unor aliniate cu implicații penale, în afara sistemului justițiar, constituie o nesupunere civică a însăși poporului ales, dar și o încercare de subminare a autorității statului. Mâine-poimâine, aceste comisii parlamentare își vor atribui și dreptul de reprezentare a țării, de aplicare a politicilor externe, pentru că pe cele economice le-au încălecat deja, vor decide poate cine și ce are voie să mai facă în această țară…

Se vede clar că, în spatele rearanjării meselor injustiției prin cotloanele Parlamentului, se găsesc, nu minți obosite ori senilizate, ci servile unui trecut în care vor să ne împingă, chiar și cu forța, eventual prin aceleași mecanism al dominației roșului prin însângerare.

În felul de rescriere al atribuțiilor comisiilor parlamentare, apar fără jenă pasaje preluate din carnetele cu sarcini de partid, cu indicații tovărășești de apărare a dreptului lor  de a impune injustiția, chiar cu „secera și ciocanul”, prin referințe comunistoide privind „sesizarea conducătorului instituției” în cazul nesupunerii în fața Parlamentului.

Suntem în fața unui abuz de funcție prin atribuirea unor drepturi de autoritate juridică pe care nu le mai putem tolera ca șarje puerile ale unor declarații politice în spatele cărora să se ascundă cei ce le promovează.

De aceea, oare de câți procurori este nevoie, pe cap de parlamentar!, pentru a reduce forul în legalitate?

P.S.:

Vehicularea impunerii acestor modificări aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor în numele unei „mai bune anchetări a alegerilor din 2009” reprezintă doar o perdea… O perdea după care se va strecura și Senatul, iar în momentul în care cortina de abuzuri va cădea vom avea în față un alt monstru al somnului rațiunii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*