Simboluri secuieşti sau româneşti?
A început din nou să se ceară socoteală pentru lipsa simbolurilor româneşti de pe drapelele, din stemele unităţilor administrative de pe Pământul Secuiesc. Nu este vorba doar despre recenta petiţie a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş sau lamentările anterioare ake acestuia; tema a fost abordată şi în cadrul şedinţei ordinare din ianuarie a Consiliului Judeţean Covasna. Mai exact, nu biruie să se plângă suficient – după cum au spus – că nu există simboluri româneşti printre cele ale aşa-numitului Pământ Secuiesc, deşi teritoriul se găseşte aici, în inima României. S-a făcut auzită şi aberaţia că stema actuală a judeţului Covasna este de fapt simbolul fără coroană al Monarhiei Austro-Ungare de odinioară sau stema simplificată a Regatului Ungar. Cum ar arăta un simbol românesc? L-am întrebat pe unul din vociferatori. Nici nu ştiu… – a răspuns, iar după câteva secunde de linişte stânjenitoare, iar apoi a rostit foarte încet: cred că oieritul, de exemplu, vechiul meşteşug românesc. Cum ar arăta, totuşi, un simbol românesc? Să privim dincolo de Carpaţi, printre stemele aşa-numitelor oraşe, judeţe româneşti. Exemplul cel mai la îndemână este aşezarea cu cea mai românească denumire, oraşul Roman din judeţul Neamţ. În scutul său purpuriu putem vedea doar un cap de mistreţ. Ce este românesc în asta? putem întreba. Nimic, însă stema este extraordinară, pentru că este una simplă, şi a reînnoit vechea stemă a aşezării. Sau să vedem perechea formată din soare şi semilună! Ştie toată lumea că soarele şi luna sunt simbolurile secuilor, însă nu ne putem însuşi corpurile cereşti. Atunci când le folosim ca simboluri secuieşti, sunt însemne ale secuilor, însă în alte cazuri sunt imagini obişnuite de stemă. Cine are posibilitatea, să caute pe internet stema Slatinei, şi va fi surprins când va vedea o pagină plină de stema oraşului, pe care apar, pe un fond albastru, soarele auriu şi semiluna, care înconjoară un bastion. Soarele şi luna pot fi văzute şi în multe biserici româneşti. Stema şi drapelul sunt simboluri, să nu căutăm în ele însemnele româneşti, pentru că stema şi drapelul administrativ simbolizează o întreagă aşezare sau un întreg judeţ, nu sunt o statistică cu caracter etnic, rolul lor nu constă în semnalarea procentului în care trăiesc românii sau maghiarii. Heraldica trebuie cultivată de specialişti. (Sursa: Haromszek nr. 8039 din 04.03.2017, autor Szekeres Attila)
Sfântu Gheorghe / A acţiona pentru libertate
Trebuie să ne susţinem drepturile, pentru ca puterea română să înţeleagă că doar autonomia ne poate garanta dăinuirea, nu ne mulţumim cu mai puţin. Ii vom omagia cu adevărat pe eroii care şi-au dat viaţa pentru patrie, pentru libertate, doar dacă suntem dispuşi să ieşim din nepăsare, să ne ridicăm activ glasul pentru un viitor mai viabil – acesta a fost mesajul formulat de cei care au luat ieri cuvântul la comemorarea de la Sfântu Gheorghe, din ziua libertăţii secuieşti. Aproximativ 200 de persoane s-au adunat la statuia păsării turul din Sfântu Gheorghe, în piaţa care, la iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc, ar trebui să poarte denumirea de piaţa libertăţii. Preşedintele din scaunul Sepsi, Gazda Zoltan, a declarat că a făcut demersurile necesare, mingea fiind – după cum s-a exprimat – în terenul comisiei de acordare de denumiri. În acest mediu nedemn de Europa, rămaşi complet de unii singuri, trebuie să luăm exemplu de la atitudinea curajoasă a martirilor secui, de la spiritul lor de sacrificiu, trebuie să conştientizăm că şi azi este nevoie – chiar dacă sub o altă formă – de acţiunea noastră, a tuturor – cu aceste cuvinte rostite de Gazda Zoltan a început comemorarea. Nu este voie să fim indiferenţi, apatici, asta nu ne aduce autonomia – unica modalitate prin care putem dăinui. Dacă îi permitem puterii dictatoriale să ni se urce în cap, nu facem decât să o încurajăm să ne umilească şi mai tare – a subliniat el. A afirmat că această zi este şi o încercare, pentru că dacă nu vom fi suficient de mulţi, puterea duşmănoasă va vedea că poate face ce vrea cu noi. Dacă nu ne ridicăm glasul suficient de ferm, degeaba aşteptăm să fim luaţi în seamă de către autorităţile române. A mai adăugat că în condiţiile în care posibilităţile îi sunt complet limitate, CNS nu cere mult: să ne mobilizăm de 2-3 ori pe an, să ne arătăm ferm voinţa, pentru un viitor mai viabil pentru copiii, nepoţii noştri. Le-a cerut autoguvernărilor ca în calitate de organisme alese, să le sprijine activ acţiunile, pentru că acestea nu sunt doar de dragul artei. Pe parcursul anilor, ziua libertăţii secuieşti a devenit sinonimă cu lupta pentru solidaritate, acţiune comună şi autodeterminare -a subliniat în discursul său festiv viceprimarul din Sfântu Gheorghe, Toth-Birtan Csaba, care a enumerat prejudiciile suferite de maghiarimea din Ținutul Secuiesc şi a precizat că în Europa secolului al XXI-lea, libertatea unei comunităţi naţionale de a discuta despre autodeterminare nu poate face obiectul unor dispute. Noi trebuie să vorbim despre libertatea, despre autodeterminarea secuiască şi trebuie să şi acţionăm pentru ele, prin prezenţa noastră, prin existenţa noastră aliniată la pământul natal. Vom fi cu adevărat fideli memoriei martirilor noştri doar dacă ne vom susţine şi noi drepturile comunitare, dacă ne asumăm – în pofida tuturor abuzurilor puterii – revendicările, aşa cum au făcut-o şi martirii executaţi la Târgu Mureş – a subliniat el. Binecuvântarea a fost rostită de preotul reformat Bancea Gabor, care a citat din profetul Daniel. Deşi ploua, au fost prezente în special persoanele care, după comemorarea de la Sfântu Gheorghe, s-au deplasat cu autobuzele la Târgu Mureş. Din Trei Scaune au plecat 5 autobuze şi mai multe autoturisme personale. Notă: pe aceeaşi temă informează Friss FM (13.03), www.szekelyhon.ro, cu următoarele menţiuni: Susţinerea libertăţii, a drepturilor comunităţii noastre este şi azi de actualitate, pentru că simbolurile nu ni le putem utiliza, drepturile lingvistice ne sunt în permanenţă lezate, şcolile ne sunt luate, activitatea conducătorilor noştri, a organizaţiilor noastre este incapacitatea – a spus Toth-Birtan Csaba. Nu putem să ne comemorăm martirii în linişte, într-o sală dosită, iar mai apoi să plecăm acasă cu capetele plecate, aşa cum ar dori puterea locală din Târgu Mureş – a mai adăugat edilul. În mulţime au fost prezenţi şi primarul Antal Arpad şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor. (Sursa: Haromszek nr. 8045 din 11.03.2017, autor Farkas Reka)
Târgu Mureş / Libertate poporului secuiesc!
In pofida ploii, mii de secui au declarat, la monumentul Martirilor secui: nu-i cerem guvernului român imposibilul, ci doar să îndeplinească ceea ce şi-a asumat acum aproximativ 100 de ani, şi să-i asigure comunităţii noastre autonomia în Ținutul Secuiesc. Europarlamentarul Tokes Laszlo a formulat critici la adresa UDMR: nu doar vorbele, ci şi faptele uniunii ar trebui să arate că aceasta doreşte să înfăptuiască ceea ce şi-a asumat în program. Preotul reformat Otvos Jozsef a vorbit despre martiriul celor executaţi la 1854 în Piaţa Poştei. A afirmat că şi generaţia de azi trebuie să acţioneze fără a da uitării exemplul înaintaşilor noştri, iar atunci, pământul nostru natal nu va pieri. În locul lui Izsak Balazs, care a lipsit din motive de sănătate, a luat cuvântul vicepreşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Mureş, Szucs Peter. A a criticat statul român, care nu numai că nu-şi îndeplineşte promisiunile făcute la 1918, dar nu este dispus nici măcar la un dialog pe această temă. A fost de părere că dacă membrii comunităţii noastre vor acţiona unitar, vor fi capabili nu numai să cucerească autonomia, dar şi să mişte munţii chiar. Edificăm acea libertate care însă nu există, dar va exista – a spus Szucs Peter. Preşedintele Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), Sorban Attila Ors, a reamintit că libertatea nu vine gratis, trebuie să facem ceva pentru ea. Trebuie să ne susţinem fără teamă dreptatea, să cerem să ne fie asigurate drepturile, să fie înfăptuite promisiunile făcute acum aproape 100 de ani, iar Ținutul Secuiesc să nu fie asimilat, sub diferite pretexte, în regiuni economice imaginate. Organizatorii au dat citire scrisorii însărcinatului premierului ungar, Szili Katalin. Fostul preşedinte al Parlamentului este de părere că Europa nu poate trece insensibilă şi fără răspunsuri pe lângă revendicările secuimii. Parlamentarul ungar Szabolcs Attila a declarat că toate comunităţile indigene – ca atare, şi secuii – au dreptul la autodeterminare, iar dacă aceasta nu le este asigurată, ele pot lupta în interesul acesteia. Tokes Laszlo le-a mulţumit organizatorilor zilei libertăţii secuieşti pentru faptul că au făcut posibil să ne exprimăm în fiecare an pretenţia la autonomie. Europarlamentarul ne-a încurajat să ne continuăm lupta chiar şi în umbra trădării, a autorenunţării şi a oportunismului, să nu permitem ca demersurile împotriva secuimii să aibă efect, iar Ținutul Secuiesc să fie desfiinţat, asimilat. În actualele împrejurări, în Europa edificată pe sistemul de pace al uniunii, într-un stat membru al Europei unite, România, putem spune cu simplitate nobilă că nici nu este nevoie de altceva, este nevoie doar ca în calitate de membri ai naţiunii ungare aliate cu ţara noastră în cadrul uniunii, să susţinem ceea ce ni se cuvine în mod legitim într-un stat de drept democratic – a afirmat el. Tokes Laszlo i-a cerut UDMR să satisfacă cele cuprinse în programul său electoral şi să se străduiască să acţioneze în legislativ pentru ca problema şcolii romano – catolice şi a universităţii de medicină din Târgu Mureş, respectiv cazul Colegiului Reformat Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, să fie soluţionate paşnic şi demn. Vicepreşedintele EFA, Wouter Patho, a asigurat lupta secuilor de sprijinul său: să ne formulăm pretenţia la autonomie şi, privind la interesul generaţiei viitoare, să acţionăm în interesul înfăptuirii ei. Politicianul flamand şi-a exprimat regretul că uniunea urmăreşte interesele capitalelor statelor membre, însă, în opinia sa, acest lucru poate fi schimbat. Politicianul basc Aitor Esteban a spus că şi în Ținutul Bascilor, lupta susţinută a fost cea care a făcut ca Franţa puternic centralizată – considerată exemplu de către România – să le asigure autonomia. De ce nu s-ar putea obţine un rezultat asemănător şi aici, în România? a întrebat el. Petiţia adresată guvernului şi parlamentului României a fost citită de vicepreşedintele pe probleme de comunicare al CNS, Ferencz Csaba. Mulţimea a întâmpinat-o strigând Autonomie! Autonomie! Miile de oameni care purtau drapele şi pancarte s-au deplasat – sub supravegherea jandarmeriei şi a poliţiei locale – în piaţa centrală, în faţa prefecturii. Acolo au intonat imnurile secuiesc şi ungar, după care reprezentanţii CNS i-au înmânat unui consilier al prefectului petiţia adresată guvernului. În cursul serii, în sala de festivităţi a Palatului Culturii, le-a fost decernată reprezentanţilor Alianţei Libere Europene (EFA) distincţia CNS, Premiul Gabor Aron. (Sursa: Haromszek nr. 8045 din 11.03.2017, autor Hecser Laszlo)
Victorii mărunte la Târgu Mureş
În 10 martie, la Târgu Mureş se nasc victorii de la an la an. Nu clatină cerul şi pământul, şi nu sunt nici foarte spectaculoase, nu aduc schimbări politice imediate, victorii glorioase, ci sunt, mai de grabă, succese mărunte, pe care însă trebuie să ştim să le preţuim. Kitartunk-Rezist – spunea una din inscripţiile bilingve – din păcate, foarte puţine. Nu ştim dacă au surprins sau nu camerele televiziunilor româneşti mesajul solidarităţii unanime transmis de protestele derulate recent în ţară pentru apărarea caracterului de stat de drept, însă semnalul este foarte important: susţinătorii strădaniilor autonomiste din Ținutul Secuiesc nu sunt nişte sălbatici barbari, rupţi de lume şi care trăiesc într-o lume paralelă, ci nişte cetăţeni care gândesc, care trăiesc în realitatea actuală din România, obligaţi faţă de valorile fundamentale ale democraţiei şi statului de drept şi care respectă legea. Este îmbucurător că acest aspect figurează şi în textul petiţiei înaintate guvernului. Tot ca o victorie măruntă putem contabiliza şi faptul că primarul târgumureşean, care îi urăşte pe maghiari, a rămas singur în lupta sa nonsens cu morile de vânt. În pofida declaraţiilor sale diversioniste, ameninţătoare, care evocă cea mai întunecată dictatură, protestatarii s-au putut deplasa – mulţumită atitudinii integre a autorităţilor şi forţelor de menţinere a ordinii -, după încheierea comemorării, pe un drum închis circulaţiei, nu au fost nevoiţi să se înghesuie pe trotuar, ca în ultimii doi ani. Și nu este lipsit de importanţă nici faptul că an de an, vin la noi şi ne încurajează lideri politici care trăiesc în autonomii înfloritoare, funcţionale în Europa: catalani, basci, flamanzi. Abia dacă există pe bătrânul continent vreo ţară în care să nu funcţioneze o formă sau alta de autodeterminare. (Sursa: Haromszek nr. 8045 din 11.03.2017, autor Farcadi Botond)
România este extrem de centralizată şi antiminoritară / A fost decernat premiul Gabor Aron
Vineri seara, în Ziua libertăţii secuieşti, în sala de festivităţi a palatului culturii din Târgu Mureş a fost înmânat premiul Gabor Aron. Preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, li s-a adresat celor prezenţi, declarând, între altele, că guvernul României destabilizează ţara prin faptul că nu îi asigură comunităţii maghiare transilvane autonomie extinsă. Anul acesta, Consiliul Naţional Secuiesc i-a acordat Alianţei Libere Europene (EFA) înalta distincţie. În motivaţie, a arătat că asemeni laureaţilor de până acum ai premiului, EFA a contribuit şi ea la restabilirea încrederii în sine a poporului secuiesc, a consolidat credinţa în posibilitatea înfăptuirii autonomiei şi participă activ la înfăptuirea acesteia. Vicepreşedintele cu probleme de comunicare al CNS a fost cel care i-a înmânat premiul reprezentantului EFA, Wouter Patho, care a dat asigurări, în numele alianţei, cu privire la sprijinirea pe mai departe a luptei secuimii pentru autonomie într-o Românie extrem de centralizată şi antiminoritară – după cum s-a exprimat. Iubesc Transilvania şi iubesc Ţinutul Secuiesc – a afirmat politicianul flamand Gunther Dauwen, director EFA, după care i-a înmânat Consiliului Naţional Secuiesc o carte pe care a numit-o Biblia autodeterminării. Cadoul a fost preluat de Ferencz Csaba. Festivitatea s-a încheiat cu intonarea imnului secuiesc. (Sursa: Szekely hirmondo nr. 48 din 13.03.2017)
Drum comunal ajuns la nivel diplomatic / Scena denunţătorilor
Mai trebuie reabilitat doar tronsonul de 3.800 m dintre Chichiş şi Băcel, pentru ca infrastructura naţională să fie perfectă – astfel ar putea gândi cel care urmăreşte ştirile centrale. Primarul târgumureşean este cel care i-a supus atenţiei ministrului de externe (!) incriminatul tronson. Primarul Dorin Florea a afirmat, în contextul întâlnirii ungaro-române la nivelul miniştrilor de externe – la care, după mult timp, părea că ambele părţi ar vrea să urnească din punctul mort relaţia ruşinos de proastă dintre cele două state partenere, inclusiv în UE şi NATO -, că înainte să se îngrijoreze pentru problemele maghiarilor din România, ministrul român de externe ar trebui să îl întrebe pe primarul din Chichiş de ce nu dispune reabilitarea drumului dintre Chichiş şi Băcel. Teodor Meleşcanu nu a ridicat mănuşa, aşa că l-am întrebat noi pe Santa Gyula din ce motiv a ajuns drumul comunal în atenţia diplomatică. La toate ministerele legate de dezvoltare, la premier, iar, mai nou, şi la administraţia prezidenţială şi consiliul pentru combaterea discriminării a ajuns sesizarea că eu nu aş dori să construiesc un drum spre Băcel, pentru că acolo locuiesc în special români. Eu lucrez la el, deşi pe nici unul dintre denunţători nu-i interesează că din banii distribuiţi de finanţe, anul acesta am primit 15% din suma de anul trecut. Nu cu atât mai puţin, ci doar atât am primit – a spus primarul. Concret, sunt două capitole: pentru unul am primit 18.000 lei – faţă de 114.000 lei de anul trecut -, iar pentru celălalt am primit 23.000 lei – faţă de 156.000 cât am primit anul trecut – ne-a declarat primarul. Santa a mai spus că ar fi timpul ca lucrările de introducere a apei şi a canalizării, demarate în anul 2008, să fie finalizate şi că vor construi, din fonduri guvernamentale, o grădiniţă nouă. Lucrările efectuate până acum la noua grădiniţă sunt în valoare de peste 300.000 lei – a mai spus edilul. (Sursa: Szekely hirmondo nr. 50 din 15.03.2017, autor Erdely Andras)
Serviciul de Asistenţă Juridică Miko Imre / Dreptul nostru de întrunire este în pericol
Prin măsura adoptată de Dorin Florea, primarul din Târgu Mureş, care a interzis marşul din 10 martie, ziua libertăţii secuieşti, a fost pus în pericol dreptul de întrunire al maghiarilor din România – precizează buletinul informativ din această săptămână al Serviciului de Asistenţă Juridică Miko Imre, care pomeneşte şi de interdicţia referitoare la utilizarea simbolurilor minoritare, adică de sentinţele judecătoreşti vizând îndepărtarea drapelului secuiesc. Buletinul de informare aminteşte următoarele: organizatorul evenimentului, CNS, a avut, preliminar manifestărilor, o întâlnire de mediere cu reprezentanţii poliţiei, referitoare la festivitatea memorială şi marşul preconizate pentru ziua libertăţii secuieşti, acestea fiind autorizate de poliţie şi prefectură. Primăria din Târgu Mureş a anunţat însă, printr-un comunicat de presă, că autorizează doar festivitatea memorială. Buletinul informativ aminteşte şi de alte manifestări antimaghiare ale lui Dorin Florea (de lupta pe care o poartă împotriva inscripţiilor în limba maghiară), şi precizează: dreptul de întrunire al cetăţenilor nu poate fi condiţionat în funcţie de obiectivele unei mişcări date, deoarece acest lucru ar putea duce la discriminare. Serviciul de asistenţă juridică atrage atenţia şi asupra recentului proces privind drapelul: conform sentinţei curţii de apel Braşov, drapelul secuiesc – donat – trebuie îndepărtat din sala de şedinţe a consiliului judeţean, şi aceasta este una din multele hotărâri care semnalează că autorităţile din România aplică dublul etalon. Deşi, constituţia României garantează dreptul la identitate al cetăţenilor, recunoaşterea Pământului Secuiesc şi utilizarea simbolurilor secuieşti reprezintă probleme nesoluţionate. (Sursa: Haromszek nr. 8048 din 15.03.2017, autor Demeter J. Ildiko)
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita
Lasă un răspuns