Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, propune publicului gălăţean și turiștilor interesați aflați în trecere prin orașul dunărean, în luna aprilie a acestui an (2017), în cadrul proiectului expoziţional Exponatul lunii, prezentarea unor bunuri muzeistice cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei, și anume două strigilii romane descoperite în „Tumulul nr. 1” (Mormântul Atletului) din cartierul Dunărea, zona rezidenţială de sud-vest a oraşului Galați.
Cum au ajuns aceste artefacte antice în zestrea muzeului gălățean? La începutul anilor ‘80, arheologul Mihalache Brudiu efectua o cercetare arheologică cu caracter preventiv în zona Cartierului Dunărea din orașul Galați. Din informațiile avute la dispoziție, aici se afla o necropolă tumulară, undeva pe o terasa superioară a Dunării, în apropierea confluenței cu râul Siret („Cel șiret”). Din inventarul pieselor descoperite într-unul dintre acești tumuli se numără și aceste două strigilii romane realizate din bronz și bogat ornamentate.
„Strigilis”-ul este un instrument folosit din cele mai vechi timpuri pentru eliminarea resturilor de ulei, sudoare și praf de pe corpul atleților, după realizarea exercițiilor fizice”, ne spune muzeograful Adrian Adamescu, de la muzeul sus amintit. Prezența acestor artefacte de sorginte romană pot fi puse pe seama vecinătății castrului roman de la Barboși (probabil „Bărboși”; avem astăzi localitatea „Bărbosu” și în comuna Ramna, din jud. Caraș – Severin).
Situl arheologic Barboşi 1 este amplasat pe un promontoriu, la cca 40 m deasupra nivelului Mării, la 300 m N de gara cu acelaşi nume, pe şoseaua Galaţi–Tecuci sau Galaţi–Brăila, la 1,5 km SV de municipiul Galaţi. Poziţia sa este pe malul stâng al Dunării, în dreptul gurii de vărsare de astăzi a Siretului în fluviu. Fortificaţia de la Barboşi a fost ridicată pe un promontoriu (Tirighina), la nordul Dunării, în secolul al III-lea d.Hr., după opinia unor specialiști. În anii ’80 ai secolului trecut, a fost mai fost identificată o fortificație de pământ în acest sit arheologic (zona „Cartierul Dunărea” din orașul Galați), un „castellum” aflat la circa un kilometru de Bărboși, necontemporană în timp cu aceasta. Prima fortificaţie din zonă, pare să fi fost „castellum”-ul de pământ din Cartierul Dunărea, datat între anii 102–105 d.Hr., moment în care zona de sud a Moldovei a intrat sub dominaţie efectivă militară şi administrativă romană.
Urmele cu caracter funerar şi de locuire de aici ar putea fi explicate prin caracterul topografic al terenului, care a slujit de suport aşezării civile amplasată practic, în albia majoră a Siretului, la bazele promontoriului pe care se află fortificaţia. Ca număr, în județul Galați (posibil numele vine de la „Gala – Teea”, sau „spectacolul pe care ni-l va rezerva divinitatea la final”; „Gala”, „gale”, ca Spectacol (sau șir de spectacole) cu caracter solemn, sărbătoresc, la care participă, de obicei, persoane oficiale; „gala – xia” este „sărbătoarea metamorfozei cosmice de la sfârșitul timpului”; Theia este declarată ca fiică a lui Uranus și Gaia (Geea), soră cu Themis, Dione și Phoibe (cele patru care țin colțurile pământului). În mitologia greacă Theia este una din titanide (uriașe, titanice). Din unirea sa cu Hyperion s-au născut Helios (soarele), Eos (aurora) și Selene (luna). Theia este menționată în scrierile antice ale lui Hesiod, Pindar, Apollodorus și Hyginus; posibil ca și galii („Galia”; cu sens de „Glia – A” (în bustrofedon), sau „Pământul noului început” – Vechea Biserică Valaho – Egipteană a Geților de Aur primordiali) să-și fi luat numele de la acesta titanidă ce a „născut” (sau renăscut) Soarele (și Lumea noastră)) sunt declarate 97 de situri arheologice monumente istorice, dintre care 14 sunt chiar în municipiul Galați. Acestea sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice din 2004 și 2010. Dar mai sunt situri arheologice care nu sunt declarate monumente istorice, chiar dacă au fost identificate și studiate. Numai numărul tumulilor funerari din județul Galați se ridică la 430, potrivit unei lucrări a arheologului prof. Mihalache Brudiu. Situația actuală a sitului arheologic din cartierul Dunărea (Galați) unde au fost descoperite exponatele este în prezent una litigioasă, terenul fiind retrocedat către unele persoane fizice, care au vândut apoi terenul, punând astfel în pericol viitorul cercetărilor arhelogice viitoare și necesare.
Existența acestor două strigilii romane în necopola tumulară de aici (Cartier Dunărea – Galați) dovedește interesul pentru întrecerile sportive în zonă și prezența unor atleți romani sau locali (geto-daci). De asemenea, această prezența într-un tumul funerar – Tumulul 1 (Mormântul Atletului) – dovedește anumite ritualuri de înmormântare acceptate și efectuate. Neexplicitarea elementelor decorative ale acestor artefacte ne limitează descrierea, dar prin vechimea lor (2000 de ani) își dovedesc valoarea de patrimoniu. (G.V.G.)
Lasă un răspuns