O floare din grădina României!

Ca pe un fir de poveste, interpreta de muzică populară Tatiana Ţintă Maghiar, a apărut într-o zi de toamnă târzie într-un oraşel de munte, respectiv Vatra Dornei din judeţul Suceava. Provine dintr-o familie de rapsozi populari şi probabil că acesta a fost cel mai mare imbold pentru a îmbrăţişa cântecul popular. Născută şi crescută la Vatra Dornei, Tatiana a luat cu ea nu numai cântecul de acolo, ci şi costumul şi toate dorurile adunate de oamenii locurilor natale. Şi-a început cariera muzicală de mic copil în oraşul natal. A terminat liceul în anul 1983, iar în acelaşi an, după ce a luat numeroase premii pentru interpretare în ţară, la diferite concursuri şi festivaluri, obţine mult râvnitul trofeu al emisiunii concurs Floarea din grădină. Urmează calea muzicii populare de care este atât de îndrăgostită, cu filmari şi interviuri în radio şi diferite televiziuni, imprimă piese muzicale în radio şi le fonotechează. La numai 19 ani se angajează prin concurs la ansamblul profesionist Mureşul din Târgu-Mureş.

– Cum a început totul, acolo, la „Mureșul”?

– Am fost primită ca într-o familie şi cred că sunt o pată de culoare prin specificul zonei mele, iar publicul din Ardeal a fost şi este foarte receptiv la melodiile pe care le interpretez pe scenă. Îmi face plăcere să îi ascult, să-i văd dansând şi am fost plăcut impresionată de munca pe care o depun. Sunt cu adevărat profesionişti.

– A avut un model Tatiana Ţintă Maghiar?

– Modelul meu nu a fost neapărat Laura Lavric, pe care am iubit-o de mic copil ci toţi marii artişti cu voci bune. Am luat de la fiecare câte ceva, i-am admirat şi pe parcursul anilor am ajuns să cânt alături de ei pe marile scene ale ţării. Am fost încurajată mereu de tatăl meu, efectuând încă din anii liceului turnee alături de formaţia lui. Mama mea, înaintea fiecărui turneu, venea în gară şi mă dădea cu aghiasmă, iar în bundiţă îmi punea câte un bănuţ să-mi poarte noroc. Fiind foarte emotivă, întotdeauna îmi ridica moralul şi îmi dădea curaj spunându-mi să zâmbesc tot timpul. Mai apoi, ajunge angajată la Ansamblul Doina al armatei, unde activează timp de zece ani. Urmează o perioadă în care îşi continuă activitatea şi la Ansamblul profesionist „Mureşul” din Târgu-Mureş (1998).

– Neîndoielnic, Tatiana Ţinta Maghiar este etalonul solistului îndrăgostit de zona folclorică pe care o reprezintă!…

– Sunt născută la Vatra Dornei şi spiritul pur moldovenesc l-am moştenit, cred, de acolo. Cântecele mele sunt specifice zonei, cu inflexiuni, cuvinte şi melodicitate autentice, nealterate de nici o influenţă modernă. Păstrez zona în suflet prin întreaga mea apariţie scenică. Costumul este autentic, bundiţa de miel este împodobită cu blăniţă de dihor, cămaşa este din pânză ţesută la război, la fel poalele şi cătrinţele. Brâul este de aceeaşi vechime cu toate celelalte piese. Doar opincile din piele de porc le mai schimb atunci când este nevoie. Dar nu apar niciodată pe scenă sau la filmări fără opinci şi fără costumul pe care strămoşii noştri îl purtau cu dragoste. Costumul întreg mai are o piesă care nu se vede niciodată, dar la care, la fel, nu am renunţat niciodată. Este vorba despre ciorapii din bumbac albi, groşi şi înalţi până sub genunchi.

– Au legătură oare toate acestea cu moştenirea de familie pe care o porţi cu tine?

– Tatăl meu a fost dirijor şi viorist, iar bunicul a fost un rapsod popular renumit. Ei sunt cei care au reuşit să mă vrăjească de mică şi să îmi îndrepte paşii înspre folclor. În 1983 am câştigat emisiunea – concurs „Floarea din Grădină”, după care a urmat o perioadă foarte frumoasă. Am apariţii pe patru CD-uri, trei casete audio şi o casetă video cu interviuri şi muzică. Pot spune că mereu am avut lângă mine oamenii potriviţi care mi-au dat cele mai bune sfaturi. Acum cinci ani Matilda Pascal – Cojocăriţa m-a convins să urmez studiile muzicale, astfel că, mi-am luat licenţa în muzică la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti. Trebuie să îi mulţumesc pentru prietenia pe care mi-a arătat-o şi pentru susţinere.

– Cum sunt melodiile folclorice din Bucovina?

– Melodiile sunt, în special, piese de culoare de la ţară, spuse de bătrânii satului. Sunt piese satirice, de dragoste, dor, jale, balade, doine, dar cea mai mare pondere o ocupă bătutele şi sârbele specifice zonei, cu strigături. Este o zonă dificilă din punct de vedere scenic. Trebuie să baţi opinca în timpul cântecului, ceea ce cere o experienţă îndelungată. Publicul te priveşte cu dragoste în timpul acestui adevărat spectacol al dansului la care se adaugă şi spectaculozitatea cântecului. Simţi dragostea şi receptivitatea celor din sală, se creează o comuniune, iar interpretul se simte în siguranţă. Este cazul meu în speţă, pentru că în momentele în care mă mai încerca îndoiala sau mi se părea că am greşit ceva, priveam către public şi mă linişteam.”

– Ce reacţii au străinii pe care i-ai întâlnit în turnee despre acest folclor autentic?

– Sunt uimiţi, aplaudă la nesfârşit, scot urale şi au zâmbete largi când ies din sală. Apoi urmează o altă invitaţie, la un nou concert. Cam asta e reacţia străinilor. Mulţi s-au îndrăgostit de ritmurile originale şi de vivacitatea folclorului bucovinean. Practic, tot folclorul românesc este foarte apreciat şi iubit în străinătate. Şi nu neapărat de români. Am făcut săli pline în zone în care nu exista nici urmă de roman, dar se ştia de folclorul nostru. Am primit acum viză pentru SUA pentru o nouă serie de concerte. Am fost nu doar o dată în Ungaria, Belgia, Germania, Franţa, Canada, SUA. Prin folclor, m-am realizat. M-am născut cu opincile în picioare şi aşa am să mor.

– Satul românesc contemporan, aşa cum îl vedem noi astăzi, mai are tradiţii?

– La  sate se mai păstrează încă tradiţiile şi obiceiurile, iar tineretul este educat în acest sens, chiar dacă au apărut unele influenţe moderne. Bucovinenii transfigurează prin măşti şi jocuri, îndeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viaţă, ironozează prostia şi urâtul, laudă gospodarii de seamă.

Din vastul repertoriu al cunoscutei soliste putem aminti cântecele: „Azi în sat e sărbătoare”, „Mă grăiesc vecinele”, „Ai plecat, bade, într-o seară”, „Floricică dintre flori”, „Bădiţorul meu”, „Hai mândruţo la joc”, „Bătută din Moldova”, „Asta-i hora mare”, „Dragi prieteni, sus paharul”, „Hai bade, hai la joc”, „Floricică dintre flori”, „Tinereţea mea”, „Cântec de cătănie”, etc. Cu peste 30 ani de carieră muzicală, cinci C.D.-uri, filmări, interviuri în reviste de specialitate, colaborări, spectacole în ţară şi străinătate, numeroase turnee, Tatiana Ţintă Maghiar, este o solistă consacrată şi cu mult talent, abordând cu elan şi dăruire muzica şi folclorul din mai toate zonele ţării noastre, dar mai ales folclorul bucovinean. Tatiana Ţintă Maghiar este o adevărată Floare din grădina României mame.

One Response to O floare din grădina României!

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *