Proiectul legislativ inițiat de un grup de 13 deputați și senatori UDMR care va obliga unitățile spitalicești să angajeze vorbitori de limba maghiară a fost adoptat tacit de Senat și se află deja pe ordinea de zi la Camera Deputaților.
Proiectul, intitulat „Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art.41 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011” a fost depus în luna aprilie a anului trecut la Camera Deputaților și înaintat ulterior Senatului. În luna decembrie 2016 Senatul a doptat tacit acest proiect legislativ pentru ca la începutul lunii februarie a.c. acesta să fie înaintat Camerei Deputaților. La începutul lunii aprilie acesta a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților.
Potrivit formei adoptate la Senat, proiectul va modifica Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Legea nr. 292/2001 a asistenței sociale în sensul că, potrivit proiectului, „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numără cel puțin 5000 de cetățeni, prin grija autorităților administrației publice locale, instituțiile și unitățile de asistență socială încadrează și personal cunoscător al limbii minorităților naționale respective”.
În fapt, adoptatea acestei prevederi legale constituie o nouă discriminare pozitivă inutilă la adresa comunității maghiare din România și va duce la epurarea etnică a românilor din unitățile spitalicești din Transilvania în general și din județele Covasna și Harghita în mod special.
Aceast proiect se inspiră din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale care la art. 19 prevede faptul că „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”. Acest articol de lege, împreună cu alte prevederi legale, a fost utilizat de UDMR pentru a-i epura etnic pe românii din administrația publică locală din zonele controlate de UDMR. Zeci de instituții publice din județele Covasna și Harghita, dar și din Transilvania în general, condiționează angajarea de cunoașterea limbii maghiare pentru absolut toate posturile scoase la concurs. Un caz foarte cunoscut este Primăria Miercurea Ciuc, în care absolut toate posturile sunt condiționate la angajare de cunoașterea limbii maghiare .
Adoptarea acestui proiect în această formă reprezintă o nouă cedare slugarnică a clasei politice de la București în fața acțiunilor șovine și antiromânești ale UDMR. Etnicii maghiari se pot angaja în acest moment fără probleme în orice spital din România, fără ca legea să oblige vreun spital să-i anagajeze doar pentru că sunt maghiari. Niciun etnic maghiar din România nu s-a plâns că nu a fost anagajat într-un spital din România pentru că este etnic maghiar sau pentru că știe limba maghiară.
Mai mult, proiectul crează precedentul pragului de 5 000 de locuitori pentru a obliga instituții publice să angajeze vorbitori de limba maghiară. Odată adoptat în această formă, proiectul va constitui un precedent pentru UDMR să solicite și modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale în sensul scăderii pragului de la 20 la sută la 5 000 de cetățeni.
Dacă va fi adoptat în această formă, proiectul constituie un nou pas către oficializarea limbii maghiare în România. Rămâne de văzut dacă Partidul Social Democrat va face un nou pas pentru ca limba maghiară să devină limbă oficială de stat în România.
Lasă un răspuns