Destul de aproape de capitala noastră, în estul județului Ilfov, undeva pe malul râului Pasărea, la aproape 20 de kilometri de Bucureşti, se află localitatea Brăneşti. Aici localnicii au grijă ca an de an să reînvie în prima zi de luni de după lăsata secului un obicei străvechi, căruia i se spune „Ziua Cucilor”. Este unicul carnaval mascat din Ilfov, este o manifestare culturală care, datorită pasiunii organizatorilor a căpătat valențe internaționale, fiind poate mai cunoscută în străinătate, decât în apropiata noastră capitală. În acest an programului artistic al Festivalului „Ziua Cucilor” aflat la cea de a XV-a ediție, s-a desfășurat în ziua de luni 27.02.2017. Manifestarea tradițională „Ziua Cucilor” este organizată în acest an de către Primăria comunei Brănești în parteneriat cu Consiliul Județean Ilfov, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov și Asociația Culturală Brănești.
De unde vine această sărbătoare? Unii cercetători spun că ar fi de origine tracică, precreştină, în timp ce alţii o încadrează în sfera sărbătorilor de provenienţă slavă. Cucul, ca şi ursul care, în această perioadă iese din bârlog, anunţă venirea primăverii. În lunea curată (prima zi din Postul Mare), femeile curăţă cu grijă blidele de mâncarea de dulce, le opăresc şi, în unele cazuri, chiar le înlocuiesc cu vase speciale pentru perioada de post. „Pentru a-i dezvăţa pe copii să mănânce de dulce, prin sat umblau în această zi mascaţi cu coarne de cerb care-i băteau uşor pe copii. Umblau prin sat kukeri, (kukuri, kukove, cucii – cum spun românii – alte nume, arapi, geamalari, starţi, maskari, barbuţi, drakuși), mai ales în estul Bulgariei. Participau tineri şi bărbaţi costumaţi. Dis-de-dimineaţă kukerii aţineau calea celor din sat, cărora le cereau plată spre a-i lăsa să treacă” (Antoaneta Olteanu – „Zile şi demoni. Calendar şi mitologie populară bulgară”). În curtea Casei Corpului Didactic din Brăneşti s-au adunat cucii în dimineața de luni. Aici e mare forfotă: are loc la ora 10.30 – 11.00 – vernisajul expoziției „Brăneștii – natură și tradiție”, apoi la 11.00 – 12.30 – simpozionul de deschidere a festivalului și primirea invitaților oficiali. A urmat o pauză de cafea (12.30 – 13.30) și marea paradă a grupurilor de cuci invitate din țară (Păulești – Vrancea, Cetea – Alba, Lipnița – Constanța, Domnești – Ilfov) și străinătate (Bulgaria, Serbia). La ora 17.00 a urmat un concert folkloric românesc, cu participarea orchestrei „Doina Oltului” și a numeroși interpreți de muzică populară cunoscuți și recunoscuți, pe plan național și internațional. 
Parada și afluirea trupelor de cuci aflate în festival s-a făcut prin fața Căminului Cultural din Brănești, prin fața unui juriu competent ce urmează să acorde și premii. Tineri sau bătrâni, participanții purtau măşti colorate cât mai fioroase, peruci şi fuste, rochii de mirese, iar din alaiul nupţial nu lipseau popa, dar nici brădarul. Cucilor din Brăneşti li s-au alăturat şi invitaţi din alte zone ale României, unde există obiceiuri asemănătoare, cu mascaţi, ce se desfăşoară în diferite momente ale anului. Bărbaţii poartă talăngi imense, ce alungă spiritele rele din hotarul satului, menind, totodată, prosperitate şi fertilitate, un rod cât mai bogat în anul următor, prin grandoarea măştilor împodobite cu beteală şi globuri. Cu toţii înaintează spre centrul Brăneştiului, urmăriţi de localnici şi curioşi care, dintr-odată, au invadat trotuarele. Semnificaţia ritualului s-a pierdut în negura timpului însă, chiar dacă nu mai cunosc cu exactitate rostul Cucilor, bătrânii se luminează la faţă când sunt întrebaţi de felul în care era datina în tinereţea lor: „Fetele le dădeau băieţilor ţoale, basmale… Erau frumos îmbrăcaţi, cu rochiţe, nu cu zdrenţe… Ne mai băteau mamele că dădeam rochia bună, de horă”, zâmbeşte tuşa Tudora Stoian, de 74 de ani, cu gândul la vremurile acelea.
Cucii şi cucoaicele de la Brăneşti împreună cu reputata etnografă Doina Işfănoni au participat chiar la Carnavalul de la Veneţia în perioada 2-14 februarie 2013, unde pur şi simplu au uimit lumea. În expozeul prezentat la simpozion, Doina Işfănoni de la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti a spus că la Veneţia, la expoziţia organizată la Scuola Grande di San Teodoro din Veneţia (Şcoala Mare a Sfântului Teodor) şi la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură din Veneţia, nimănui nu i-a venit să creadă că în România mai există persoane particulare care să confecţioneze asemenea măşti unice. Vizitatorii de la Veneţia erau convinşi că măştile sunt făcute la muzeu sub îndrumarea ştiinţifică a cercetătorilor şi au fost convinşi cu multe argumente că acestea sunt reale. „Prin expunerea cucilor la Veneţia am arătat că suntem o categorie de membri ai Uniunii Europene cu conştiinţă identitară şi să le arătăm că acest element coagulează o comunitate şi că, din punct de vedere spiritual, tradiţia cucilor din Brăneşti poate fi un element de referinţă, de unicitate” a adăugat Doina Işfănoni. Urmare a acestei participări, în perioada 18 – 24 februarie 2016, la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român a avut loc vernisajul expoziției „Dialog mascat – Periplu fotografic româno – italian la Veneția”, ce s-a bucurat de un mare succes.
Festivalul „Ziua Cucilor” din Brănești se dovedește un veritabil Carnaval al Primăverii, un binevenit Carnaval – Festival „Ziua Cucilor”. Felicitări tuturor celor care au păstrat tradiția, celor care prin muncă și dăruirea lor fac tot posibilul ca acestă frumoasă sărbătoare să nu se piardă, dar chiar și mai mult, să înflorească și să treacă granițele.
Lasă un răspuns