Citiți și vă cruciți! Revista presei de limbă maghiară… (1)

S-au întâlnit primarii de pe Pământul Secuiesc / Bucureştiul să slăbească!

Săptămâna trecută, primarii oraşelor maghiare de pe Pământul Secuiesc s-au întâlnit la Miercurea Ciuc. Au discutat, între altele, despre dezvoltarea regională, utilizarea simbolurilor, posibilităţile de colaborare. După întâlnire, primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, a declarat, pentru Kossuth Radio, că gradul de competitivitate al Pământului Secuiesc depinde în mare măsură de realizările oraşelor, de nivelul la care pot gândi la unison, pot colabora edilii oraşelor, ai judeţelor, ai comunelor. – In momentul de faţă, avem sentimentul că avem parteneri în capitală şi este posibil ca în lunile care urmează, să reuşim să adoptăm acolo câteva decizii care se referă la slăbirea Bucureştiului şi consolidarea regiunilor, a judeţelor, a oraşelor şi comunelor – a mai spus edilul.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 10 din 17.01.2017

Au cucerit atât Norvegia, cât şi America – Legendele din Ţinutul Secuiesc vor fi ambasadorul cultural al Ţinutului Secuiesc

Pentru proiectul intitulat Legendele din Ţinutul Secuiesc, anul în curs poate fi unul al progresului. Echipa studioului de desene animate a fost invitată la Los Angeles şi Milano, iar norvegienii pregătesc o proprie colecţie de legende după reţeta secuiască. Pe harta internaţională au fost incluse şi Legendele din Ţinutul Secuiesc. Legendele din Ţinutul Secuiesc, proiect realizat de Fazakas Szabolcs, este cunoscut atât la nivel local, în patria sa restrânsă, cât şi la nivel internaţional. Munca perseverentă de mai mulţi ani, nelipsită de obstacole a echipei, nu a fost inutilă: popularitatea colecţiei de legende din Ţinutul Secuiesc, desenele animate în care sunt prezentate acestea, este indiscutabilă, vestea acestora a prins aripi, interesul vizavi de acestea fiind manifestat din cele mai îndepărtate regiuni. La sfârşitul săptămânii trecute, echipa a participat la un seminar de cinci zile la Tălişoara, judeţul Covasna, sponsorizat de Ministerul Culturii din România şi Fondul Norvegian-Islandez Liechtenstein. In cadrul întâlnirii – intitulate Promovarea patrimoniului spiritual şi construit al minorităţii maghiare din România, respectiv schimb de experienţă şi identificarea de noi posibilităţi de cooperare -, partea norvegiană a fost reprezentată de Anne Magnussen, producător de film, reprezentantă a Film Dikkedokken. Aceasta şi-a prezentat filmul documentar, intitulat: Omul care vorbeşte 75 de limbi, atrăgând atenţia echipei de desene animate asupra soluţiilor tehnice interesante. Intâlnirea norvegiană-secuiască a fost una utilă, aceasta oferind posibilitatea unei discuţii, a unui schimb de experienţă, printre altele, şi ocazia cunoaşterii valorilor culturale ale poporului sami, care trăieşte în Norvegia – a declarat Fazakas Szabolcs. Acesta a precizat că prezentarea asemănărilor dintre minoritatea sami din Norvegia şi minorităţile de la noi din ţară a fost una interesantă, deoarece au fost de acord cu Anne Magnussen în ce priveşte faptul că este extrem de importantă cunoaşterea patrimoniului cultural al minorităţilor naţionale, care reprezintă parte a culturii majorităţii. Fazakas a declarat că în cadrul întâlnirii au prezentat proiectul Legendele din Ţinutul Secuiesc, precum şi Mini Parcul Transilvaniei, proiectat la Băile Szejke. Pe parcursul întâlnirii am prezentat Legendele din Ţinutul Secuiesc şi concepţia Mini Parcului Transilvaniei. Lui Anne Magnussen i-a plăcut foarte mult proiectul nostru, scopul sosirii sale constituindu-l realizarea unui schimb knohau şi oferirea de consiliere, dar imediat ce a cunoscut munca noastră, a declarat că, în locul oferirii de consiliere, mai degrabă, ne ocupăm de identificarea posibilităţilor viitoare, astfel că am profitat de întâlnire pentru aceasta. Am pregătit accesarea de fonduri europene pentru serialul de desene animate şi studio, am vorbit despre viitorul parcului. In opinia lui Anne Magnussen, proiectul nostru reprezintă un potenţial uriaş pentru regiune. I-a plăcut foarte mult că prin intermediul proiectului parcului prezentăm epoca înfloritoare a Transilvaniei, şi pentru acesta dorind să ne procure susţinători occidentali – a detaliat Fazakas, adăugând că le-au prezentat oaspeţilor nu numai lumea legendelor din Ţinutul Secuiesc, ci şi atelierul renumitului meşter fierar Nagy Gyorgy, i-au dus la muzeul din Baraolt şi la Casa bunicului Elek. La finalul întâlnirii, ne-am strâns mâna pentru continuarea cooperării, iar producătorul norvegian a propus să realizăm un proiect ca cel al Legendelor din Ţinutul Secuiesc, deoarece în Norvegia nu există un astfel de proiect. Legendele din Ţinutul Secuiesc reprezintă o marcă înregistrată, astfel că, ne-am asumat acest lucru. Dacă într-adevăr ne solicită sprijinul, împreună cu aceştia, asemănător legendelor din Ţinutul Secuiesc vom realiza şi Legendele din Norvegia – a prezentat proiectele de viitor Fazakas Szabolcs. Acesta a adăugat: prin intermediul proiectului au şi alte relaţii internaţionale. La Bruxelles, proiectul de desene animate secuieşti este amintit ca ambasador cultural al Ţinutului Secuiesc. Au primit şi două invitaţii pentru promovarea la nivel internaţional a proiectului. In cadrul unei conferinţe de la Bruxelles, proiectul a fost prezentat în câteva cuvinte ca fiind: diplomatul pentru cultură al Ţinutului Secuiesc. In urmă cu puţin timp, studioul din Odorheiu Secuiesc a fost vizitat de producătorii de film Billy Dichter, din America şi Sipor Kornel, din Ungaria. Le-am prezentat activitatea noastră de până acum şi ne-au invitat, încă în acest an, la Los Angeles şi Milano, la întâlnirea internaţională a producătorilor de televiziune. Important este că, aici, seria noastră de desene animate o vom putea demara pe un drum internaţional. In opinia oaspeţilor, am atins un nivel competitiv, iar acum aşteaptă şi conţinut, iar noi ne străduim să nu îi dezamăgim nici în această privinţă – a declarat iniţiatorul proiectului Legendele din Ţinutul Secuiesc.

Sursa: Hargita Nepe nr. 10 din 17.01.2017

Vrea o subcomisie care se ocupă de maghiari

Deputatul Kulcsar-Terza Jozsef iniţiază înfiinţarea unei subcomisii care să se ocupe de maghiari în cadrul comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a parlamentului de la Bucureşti. Parlamentarul a declarat acest lucru în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate ieri, la Sfântu Gheorghe. După cum a spus, a participat la şedinţa din această săptămână a comisiei şi atunci s-a gândit că nu există o subcomisie care să se ocupe expres de asigurarea drepturilor maghiarilor. Acest lucru demonstrează şi el că suntem trataţi drept cetăţeni de rangul al doilea – a subliniat el. Tocmai din această cauză, i-a propus preşedintelui comisiei, Ibram Iusein, să înfiinţeze o subcomisie, iar acesta i-a spus că este posibil. Pentru înfiinţarea subcomisiei este nevoie de trei parlamentari, iar în comisia pentru drepturile omului sunt doar doi maghiari -Kulcsar Terza Jozsef şi Benko Erika, astfel că va fi nevoie de ajutorul unui al treilea coleg. Kulcsar Terza Jozsef a început deja discuţiile pe această temă. Kulcsar Terza Jozsef a declarat că înfiinţarea organismului ar fi eficientă, deoarece acesta s-ar putea ocupa exclusiv de drepturile maghiarilor – utilizarea simbolurilor, a limbii materne, a inscripţiilor maghiare – şi ar putea elabora observaţii, rapoarte şi propuneri, pe care comisia le-ar putea apoi înainta guvernului. Puterea executivă este obligată într-o formă sau alta să le acorde atenţie. Subcomisia ar putea facilita îmbunătăţirea relaţiilor interstatale ungaro-române -a declarat politicianul şi a promis că după deschiderea sesiunii parlamentare va continua să informeze despre soarta iniţiativei. Să fim în stare de alertă Nu numai că suntem trataţi drept cetăţeni de rangul al doilea, dar suntem consideraţi duşmani din anul 1920, iar serviciile secrete române duc o luptă împotriva noastră, scopul fiind desfiinţarea maghiarilor – incapacitarea liceului catolic din Târgu Mureş, renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, campania împotriva inscripţiei de pe frontispiciul acestuia, campania împotriva simbolurilor noastre, toate acestea indicând acest lucru. Tocmai din acest motiv trebuie să fim în stare de alertă, pentru ca în caz de nevoie, prin instrumente civile şi proteste de stradă să protestăm împotriva asupririi -a declarat Bedo Zoltan, în cadrul conferinţei de presă. In numele Mişcării pentru Dăinuirea Maghiarilor a atras atenţia asupra faptului că este nevoie şi de asumarea rolului civile pentru pararea încălcării drepturilor maghiarilor.

Sursa: Haromszek nr. 8003 din 20.01.2017, autor Farcadi Botond

Iniţiativa cetăţenească europeană / CNS nu renunţă

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) îi solicită Tribunalului Uniunii Europene o nouă rundă scrisă în procesul pe care i l-a intentat Comisiei Europene, după ce acest din urmă organism a respins înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti a CNS. Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a declarat că în timp ce în România sunt câştigate procese împotriva autorităţilor – un semn al faptului că justiţia a devenit mai europeană -, instituţiile de la Bruxelles s-au balcanizat. In 2013, CNS a dorit să profite de posibilitatea iniţiativei cetăţeneşti europene. Iniţiativa intitulată Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturilor regionale a fost depusă de cetăţeni de pe Pământul Secuiesc, din Ungaria, Slovacia, Catalonia, Tara Bascilor, Suedia, Austria, Olanda, Belgia şi Germania. Esenţa ei este ca UE să acorde o atenţie deosebită zonelor geografice ale căror caracteristici etnice, culturale, religioase şi lingvistice diferă de cele ale zonelor înconjurătoare. Comisia Europeană a respins însă înregistrarea iniţiativei, motivând prin faptul că nu are atribuţii în probleme care vizează minorităţile etnice. Izsak Balazs şi adepţii săi nu au acceptat acest argument şi i-au intentat proces Comisiei Europene. Comisia Europeană a fost susţinută în acest dosar de Grecia, Slovacia şi România, iar CNS-ul de către Ungaria şi Consiliul Judeţean Covasna. Anul trecut, Tribunalul Uniunii Europene s-a pronunţat în favoarea Comisiei Europene. CNS a contestat decizia, iar de curând, Tribunalul European le-a trimis părţilor vizate răspunsul participanţilor la proces. Dosarul de aproximativ 600 de pagini conţine poziţia părţilor participante la proces. Izsak Balazs consideră însă că argumentaţia Comisiei Europene, Slovaciei şi României conţine numeroase strecurări, denaturări, neadevăruri, motiv pentru care a solicitat o nouă rundă scrisă, pentru a putea dezminţi toate acestea. Comisia Europeană fie ne acceptă cererea, fie o respinge şi va pronunţa o sentinţă în caz – a declarat Izsak Balazs în cadrul unei conferinţe de presă de vineri, de la Sfântu Gheorghe. După cum a mai spus, intenţionează ca la finalul procedurii, să ofere publicului larg acces la întreg materialul procesului.

Sursa: Haromszek nr. 8005 din 23.01.2017, autor Farcadi Botond

Vom sărbători ziua libertăţii secuieşti / Ne apărăm oamenii

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a câştigat fără excepţie procesele intentate de către autorităţi din cauza comemorărilor organizate cu ocazia zilei libertăţii secuieşti, ceea ce demonstrează că mergem pe un drum legal – a spus, în cadrul unei conferinţe de presă de vineri, Izsak Balazs, adăugând că comemorarea va avea loc şi anul acesta, în 10 martie. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a spus că CNS ar dori să consolideze identitatea scăunală, conform hotărârii Marii Adunări Autoguvernamentale de pe Pământul Secuiesc, din 5 septembrie 2009. – Autonomia secuiască istorică este edificată pe autonomia scaunelor. Sub acest aspect diferă statutul de autonomie al CNS de cel al guvernului român şi de proiectul foarte asemănător al UDMR-PCM. Noi reconfirmăm acel fapt istoric conform căruia unităţile administrative fundamentale ale Pământului Secuiesc autonom nu sunt judeţele, ci scaunele secuieşti, care iau fiinţă prin asocierea autoguvernărilor secuieşti – a explicat Izsak Balazs.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 15 din 25.01.2017, autor Erdely Andras

Prefectul a pierdut procesul – Codul de convieţuire româno-maghiară

Tribunalul Harghita a respins acţiunea în justiţie iniţiată de prefectul Andrei Jean-Adrian, în care acesta a atacat hotărârea de elaborare a Codului de convieţuire româno-maghiară a Consiliului Judeţean Harghita. Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, şi-a exprimat speranţa ca prefectul să aibă în vedere că programul bine intenţionat, cu valoare de exemplu, poate aduce doar beneficii atât maghiarilor, cât şi românilor, şi va fi atât de înţelept să nu facă recurs împotriva sentinţei. Acesta a subliniat că se pregătesc de realizarea programului, cheltuielile acestuia fiind cuprinse în bugetul pe acest an şi intenţionează să obţină în acest sens şi parteneriatul Departamentului pentru Relaţii Interetnice. In acelaşi timp, Borboly consideră dezamăgitor faptul că din cauza contestaţiei prefectului, nu au putut demara procesul de elaborare a codului încă de anul trecut. După cum se ştie, autoguvernarea judeţeană (n.n. consiliul judeţean) a hotărât în luna februarie 2016 ca împreună cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale să elaboreze codul de convieţuire. De exemplu, documentul respectiv ar face propuneri în direcţia raportării reciproce a românilor şi maghiarilor vizavi de sărbătorile naţionale ale fiecăruia, ca fondurile oferite de autoguvernare pentru biserici să fie repartizate în funcţie de numărul de credincioşi, ca dreptul de folosire al limbii materne să fie asigurat şi în acele localităţi unde legea nu prevede acest lucru, iar în şcolile unde învaţă puţini elevi de naţionalitate română, respectiv de naţionalitate maghiară, prin contribuţie locală, chiar dacă nu există efectivul necesar de elevi, să fie asigurat învăţământul în limba maternă. In acelaşi timp, codul respectiv nu este nimic mai mult decât un şir de propuneri, din care, autoguvernările localităţilor pot introduce câteva în propriul regulament, în funcţie de cerinţe şi posibilităţi. Prefectul a atacat hotărârea pe considerentul că autoguvernarea judeţeană nu deţine competenţe în domeniul cooperării interetnice şi al bilingvismului din administraţia publică. Tocmai de aceea, mai devreme, autoguvernarea judeţeană s-a adresat Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, ca instituţiile subordonate guvernului să asigure acele competenţe, necesare pentru derularea programului respectiv.

Sursa: Hargita Nepe nr. 15 din 26.01.2017

Centrul European de Studii Covasna-Harghita 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*