În apropierea localităţii Peceneaga, la baza unei movile funerare, a fost descoperită în anul 2014 de către doi specialiști de la Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) Tulcea, o statuie-menhir din calcar. Statuia, identificată dintre alte pietrele adunate la baza unui tumul, are o înălțime de 1,75 metri și este în bună stare de conservare. „Avem de face cu un personaj masculin, cu capul și gâtul bine profilate, ce are schiţate pe corpul monolit toate detaliile anatomice, precum şi o armă. Piesa datează de la începutul epocii bronzului”, au declarat cei doi arheologi. Denumirea de „menhir”, vine din limba bretonă și înseamnă, în traducere, „piatră lungă”.
Statuia-menhir descoperită de cercetătorii Potrivit reprezentanților ICEM Mihaela Iacob şi Dorel Paraschiv, denumirea de „menhir” pentru acest tip de monument preistoric vine din limba bretonă şi înseamnă, în traducere „piatră lungă”, deoarece, de regulă, este construit dintr-un singur bloc de piatră, în general nefasonat, aşezat vertical. „Monumentul avea un caracter funerar, dar şi de cult. Statuile-menhir antropomorfe erau utilizate în sanctuare sau, fixate în poziţie verticală pe movile funerare (tumuli), indicau locul unor morminte ale unor personaje cu un anume statut social”, a afirmat Mihaela Iacob. În Dobrogea, mai este cunoscută o singură statuie-menhir. Aceasta a fost descoperită în anul 1924 cu prilejul construcției terasamentului căii ferate Medgidia-Babadag, când a fost tăiată o movilă funerară situată între Hamangia și Ceamurlia de Jos.
În prezent, acea statuie este expusă la Muzeul Cetăţii Histria. Statui-menhir au mai fost descoperite în România în Transilvania, în zona dintre localităţile Baia de Criş şi Ţebea, la Ciceu-Mihăieşti, Floreşti, Gherla şi Pianu de Jos. Ele sunt cunoscute în nordul şi vestul Mării Negre – în Crimeea, Republica Moldova (zona Bugeacului), Bulgaria, dar şi în Ungaria. Menhirele sunt foarte numeroase în aşa-numita „civilizaţie megalitică”, răspândită pe o arie largă din vestul Europei, cea descoperită la Peceneaga urmând să fie expusă la Muzeul de Istorie şi Arheologie din oraşul Tulcea. (G.V.G.)
Lasă un răspuns